Astăzi am citit declaraţia dată pentru Mediafax de Gavril Kozma, antrenorul campioanelor mondiale de handbal:
“Dacă vă interesează, eu am făcut totul din pasiune. Nu sunt şi nu am fost remunerat pentru munca asta pe care am făcut-o cu fetele. Am făcut-o din pasiune, nu vă vine să credeţi? Luaţi-o ca pe o provocare. Important este că am demonstrat că se poate”
A venit şi răspunsul Gabrielei Szabo, ministrul Tineretului şi Sportului:
“Sunt foarte multe probleme în sportul românesc, nu este un caz singular. Vom găsi o soluţie să rezolvăm aceste probleme. Din acest moment mă va preocupa situaţia acestor fete, sper să găsim soluţiile care să le satisfacă pe ele şi pe antrenorii lor. Foarte multe probleme din sportul românesc nu ţin de minister, ci de federaţiile naţionale”
În concluzie, “ai noştri” au devenit campioni mondiali, alimentaţi doar cu pasiune. “Nu este un caz singular” a spus Szabo. Doamna ministru, cred totuşi că este un caz singular la nivel mondial. Mai daţi exemplu de un antrenor, care după câştigarea campionatului mondial declară senin “Nu sunt şi nu am fost remunerat pentru munca asta”. Ăsta e subiect de film fantasy, în niciun caz normalitate.
Continue reading