Deratizare ratată

deratizareProbabil s-au întrebat mulţi ce anume a cauzat dezastrul PSD-ului din ziua alegerilor prezidenţiale. Care au fost factorii instigatori la revolta populară, disidenții, trădătorii Partidului. Şi, cel mai important, care a fost marele vinovat?

Geoană! Astăzi am aflat că vinovat a fost Mircea Geoană. Probabil din cauza scorului bun obţinut în urmă cu 5 ani, atunci când a pierdut alegerile cu 49,9. Rezultatul foarte bun obţinut de Geoană a pus presiune pe Viorel Ponta, iar wonderkidul socialismului revoluţionat a clacat într-un ruşinos 45,5.

Sincer, mă bucură faptul că PSD-ul nu a învăţat absolut nimic din înfrângerea cruntă. Nu i-am simpatizat vreodată, îi consider nişte oportunişti fățarnici, fără excepţie.
Continue reading

Comentatorii noştri de Bruxelles

varzaComentatorii trimişi de Digi în Danemarca sunt probabil pasionaţi de foarte multe sporturi. Dar nu de fotbal. Nu-i problemă; ştim să spunem “olborg” şi “rio av”? Ştim. Nu “alborg” şi “rio ave” ca tot ţărănetul care ne priveşte.

Mă uitam la meciul Stelei din seara asta, cel mai probabil penultimul în ediţia 2014-2015 a Europa League. Undeva prin minutul 50, încep domnii comentatori să legene cădelnița cu elogii. Vai, cât de bine joacă ai noştri, vai ce îi dominăm, unul dintre cele mai bune meciuri ale Stelei, dar vai, magicianul Sânmărtean…
Continue reading

Strofa de joi

Culeasă de aka anatati:

“Te mistuie iubirea? Credeai că-i o păpuşă,
Să-ţi faci un joc cu toane, ca în copilărie.
Când ea-ţi cerea o fire de salamandră vie,
În tainica-i văpaie să arzi făr’ de cenuşă.
Ea nu stă-n trup, stăpână a cărnii şi-a plăcerii,
Înflăcăratu-i spirit, urgie, le consumă;
Îşi cată-n noi duh geamăn… şi, de-l îmbii cu humă,
Rămâi o biată urnă cu zgurile durerii…
Te ispiteşte jindul să-mbraci şi fericirea
Cum pui, pentru petreceri, o rochie de brocarte?
Dar trebuie-nfruntată cu spaimă, ca o moarte…
Căci ea, ca să pătrundă, îţi sparge-alcătuirea,
Preface în genune lăuntrul tău, anume
Ca să încapă-acolo, cu ea, întreaga lume.”

Nu toate femeile se trag din coaste

Elena-Udrea1“În vremea când făceam parte din Guvernul Boc, am semnalat şi colegilor din partid şi instituţiilor, că se vorbeşte foarte mult despre faptul că acolo se întâmplă fapte de corupţie, legat de preşedinta ANRP. Erau lucruri pe care le auzisem.” (Udrea Elena)

Există oare o făptură mai tupeistă în Univers? Pe planeta noastră, sigur nu. Dar într-o altă galaxie, o altă dimensiune, o altă lume, în care atmosfera conţine 0,1% heliu, 0,9% brânză şi 99% tupeu. Acolo, poate, să avem şanse, un concurent pentru doamna Udrea?

După ce buna ta prietenă de Ziua Îndrăgostitelor şi bunul tău soţ s-au murdărit până în cerul gurii de retrocedări ilegale, te duci Udreo în cea mai deasă şi adâncă pădure virgină. Şi taci!
Nu eşti în măsura să te dai Cocoş cu faptele de corupţie pe care le ştiai şi le-ai semnalat.
Continue reading

Miraculosul meu Mac si miraculosul lui sistem de operare

Pe scurt – iMac nou-nouț, super scula, super putere, 15-20 de restarturi pe zi, fără nicio legătură cu vreo aplicație sau cu modul de folosire, pe lung povestea aici.

Deși nou pe sistemul apple, pentru mine totul mirosea a sistem de operare care nu stăpânește bine componentele hardware și de fiecare dată când unul dintre ele nu mai are de lucru se panichează și în loc să aștepte, se restartează. Hardul extern toarce liniștit și tocmai i-am dat o comandă să rulez ceva de pe el, să-l aștept o miime de secundă până ia viteză? Nu, mai bine mă resetez. Stau câteva minute degeaba și adoarme vreo componentă, s-o aștept o clipă să se trezească? Nuuuu, mai bine bag un restart. Continue reading

Interstellar, un film atipic

interstelarAm văzut Interstellar în urmă cu două săptămâni, însă nu am reuşit să găsesc cuvinte potrivite unei descrieri. Nici acum nu sunt în posesia lor, dar am renunţat să le mai caut. Pentru mine, filmul respectiv reprezintă o anomalie cinematografică. Este genul peliculei reuşite, pe care o apreciezi cu lacrimi, dar la care nu ai vrea să te mai uiţi vreodată.

Interstellar nu impresionează prin efecte vizuale. Scenele SF par realizate cu tehnologia anilor ’60 – epoca Star Trek. Nu are un joc actoricesc remarcabil, şi nu pot spune că am depistat scene memorabile. Scene pe care ai vrea să le revezi pentru spectaculozitate şi emoţie (din categoria Gladiator, să zicem).

Ba din contră. Luate separat, scenele sunt anoste. Dar puse împreună, alcătuiesc un maraton al suspansului şi al dramei. Maraton de aproape trei ore, la finalul căruia te recunoşti epuizat psihic şi emoţional.
Continue reading

Ciuma roşie cu barbă

mos craciunSe apropie, îi simt vibraţia în vântul tot mai rece, mai iernatic. Cele două vineri negre, prima românească şi a doua importată, sunt doar antrenamente uşoare. Jocuri de gleznă, regulări de suflu pentru cotropirea ce va să vină.

A început în urmă cu o săptămână, când am văzut primele reclame la ceva cioburi colorate “de sezon”. Iar în seara asta a devenit oficial. Peste strada mea, în jurul grădiniţei, s-a aprins instalaţia de iarnă! Luminile, culorile, multitudinea, oroarea!

Winter is coming! Probabil din sărbătorile şi serbările iernii şi-a tras R. R. Martin seva inspiraţiei. Nu văd mare diferenţă între un dragon atroce, turbat, şi un burtos cu barbă, zburând într-o sanie trasă de reni. Care reni au becuri mari şi roşii în loc de nas. La capitolul scene horror, stăpânul hou-hou-hou al renilor mutilaţi bate lejer orice dragon.
Continue reading

Mi-a ieșit bucătăria pe nas

Găteam o dată la una-două luni, numai și numai mâncăruri de rafinament și dezmăț culinar extraordinar, la care trebuia să petrec toată ziua în bucătărie, să le mângâi, să le dezmierd, să le potrivesc și doar pe seară, când se adunau de prin lumea largă oaspeții, să le culc în blide.

Apoi, după ce s-a născut Ioana, am început să gătesc și chestii mai lumești, o dată de două ori pe săptămână ba un cartof țărănesc, ba un mușchiuleț fript, ba ceva lăsat să toarcă juma de zi în cuptor, ca să-i mai iau din povară nevestei. Niciodată fără să am chef, niciodată la vreun program, totdeauna cu plăcere și răbdare, ba chiar o luam ca un prilej de relaxare. Continue reading

Femeie la volan

femeie volanAţi avut vreodată norocul să vă urcaţi într-un taxi condus de o femeie? Ieri mi s-a întâmplat pentru a doua oară, în cei 8 ani lungi şi lălâi de aventură dâmboviţeană. Doar de două ori în 8 ani mi se pare revoltător de puţin, într-o capitală emancipată ca a noastră, în care nu există “treabă de bărbaţi”.

A fost cu totul altceva. Oricum, taximetria bucureştenă vine după o lungă perioadă de spălat şi pieptănat. O tranziţie, în mare parte reuşită, de la taximetristul ciorditor, aprig mânuitor de bardă şi bâtă de baseball, la cel care salută şi foloseşte GPS-ul.

Dar cu tanti asta la volan a fost totuşi prea mult. Cum să nu simţi tu măcar un iz de transpiraţie ori de shaorma în taxi? Ete că nu; levănţică şi atât. Cum să nu se bage taximetristul în discuţia ta privată ca tăunele în sfincter? Cum să nu încerce domnul îmblânzitor de covrig să întreţină atmosfera cu nişte bancuri porcotoase? Cum să nu câştigi 10 secunde, făcând acrobaţie printre tramvai şi botul betonierei de pe sens invers? Cum să laşi pietonii să traverseze pe la zebră? Cum?
Continue reading