După foarte mulţi ani irosiţi, la modul cel mai jenant, am ajuns la o concluzie: Orice dezbatere publică este futilă! Indiferent că discutăm despre politică, sport, vaccin, autostradă, euglena roz sau eugenia cu frişcă. TOTUL este inutil. Ca să nu fiu acuzat de nihilism sau, mai grav, de superficialitate, aduc câteva exemple şi explicaţii.
Exemplu:
Acest material a fost supus dezbaterii. Rezultatul?
Exemplul vaccinului este facil, l-am ales numai datorită degajării nestingherite pe care a dobândit-o prin repetiţie. Toţi suntem “la curent”, avem o părere, suntem familiarizaţi. Dar nu este vorba despre vaccin ci despre o temă recurentă.
Care este menirea noastră, a celor care avem posibilitatea discursului public? Fie că elucubrăm într-o sală cu 50, 100, 1000 sau 10 mii de interesaţi? Am urcat pe scenă pentru a juca un rol sau pentru a schimba lumea? Dacă ne acceptăm condiţia de actoraşi, de bufoni care aruncă pozne efemere contra cost, atunci ne recunoaştem dorsalizarea: Da, suntem nişte pui de rechin, camuflaţi în sirene, şi vrem să creştem. Vrem multe fălci!
Diferenţa dintre online şi televiziune? Noi, internauţii, încă înotăm în băltoaca fâţelor. Ei, peştii mari, au avut priceperea să mintă mai eficient, mai profitabil. Am depăşit etapa când îmi imaginam o societate divizată chirurgical: PSD împotriva #rezist, BOR împotriva ateu informat, Antena3 împotriva Digi24, RTV împotriva Hotnews.
NU există “împotriva”, pentru că ne bălăcim cu toţii în aceeaşi baltă. Şi, în funcţie de interese (meschine sau grave), fiecare dintre noi îşi va renega mocirla, visând să ajungă peştele cel mare. Nu ştiu dacă regula se aplică internaţional, mărturisesc doar particularităţile mediului (silit) studiat:
În România, NU există jurnalişti mainstream independenţi. Indiferent că sunt de la Antena, RTV, B1, Digi, Realitatea. Nici măcar la TVR, televiziunea de stat. Pentru că sistemul (balta) nu permite. Chit că te numeşti Gâdea, Ciutacu, Badea, Rareş, Sorina, Tăpălagă, Turturică sau Prepeliceanu.
Ca fapt divers: Sorina, Turturică şi Tăpălagă nu mi se par relevanţi. I-am inclus în enumerare doar pentru importanţa momentului – Daniel Dragomir, colonel SRI, i-a scos din pălăria jurnaliştilor colaboratori SRI (detalii AICI)
Nu veţi găsi ştirea pe Hotnews, evident. La fel cum ştirea despre anchetarea şefilor DIGI nu a văzut lumina zilei la respectatul post de ştiri. Stirea cu Serghei Bulgac, urmărit penal în calitate de suspect pentru dare de mită și spălare de bani… Nu vă sună cunoscut? Normal; face parte din categoria ştirilor evitate de “tabăra bună”.
Cum suntem afectaţi noi, lucrătorii din online? În primul rând, nu mai avem materie primă. Îşi pierde sensul orice dezbatere publică bazată pe informaţia furnizată de presa mainstream. Pentru că presa mainstream ne oferă exclusiv rahat întru confecţionare de bice. Surpriză: Nu vor să pocnească!
Să comentăm ce au zis Gâdea, Tăpălagă ori Prepeliceanu are sens cât traducerea “Deşteaptă-te române” în maghiară.
Dacă vrem să prezentăm ceva de interes general, trebuie să facem singuri anchete, muncă de teren, documentare – imposibil, la nivel de blogging. Sau să prezentăm/comentăm informaţii ce nu merită trunchiere ori falsificare – temperatura din Pădurea Băneasa, cotele Dunării, câte goluri a marcat Alibec, cât costă pătrunjelul în Piaţa Obor.
Este contraproductiv să discutăm despre vaccin, politică, justiţie şi orice alte subiecte grave ale societăţii. Orice tentativă mi se pare puerilă.
Activitatea de comunicator online are sens doar în bula noastră. Chit că-i formată din 10, 20 ori 100 de membri. Cu ei discutăm filme, cărţi, supărări, obsesii sau tabieturi. Suntem autentici şi utili doar în bula noastră, nu are rost să ne minţim că putem mai mult.
Da, de la un punct, orice dezbatere e inutila, indiferent ca este publica sau nu. Problema principala este lipsa de repere si valori obiective. Fara Adevaruri (cu statut ontologic), orice dezbatere devine futila.
Singura sansa de a scapa de aceasta futilitate declarata, ar fi adoptarea unui sistem de valori de tip confesional, cum ar fi cel religios, de ex. cel crestin ortodox. 🙂
Sau întemeierea unui sistem de valori personal. Cele te tip confesional nu îmi plac, pentru că trebuie să le împart cu persoane care n-au nici în clin nici în mânecă cu mine. Pe cel creştin ortodox, de exemplu, trebuie să îl împart cu prea multe categorii:
– Cei care cred de frică, nu cumva să-i trăsnească dacă nu-şi bat cruci în dreptul bisericii.
– Cei care cred din disperare. Au o problemă foarte gravă, nimic din cele lumeşti nu îi mai poate salva şi recurg la supranaturalul divinităţii.
– Cei care cred din slăbiciune. Viaţa a fost un lung şir de eşecuri şi renegări, au nevoie de cineva care să îi aprecieze aşa defecţi cum sunt. Au nevoie de un prieten imaginar.
– Cei care cred din ignoranţă. Au crescut în comunităţi vitregite, fără acces la educaţie. Golul care ar fi trebuit umplut cu informaţie a fost umplut cu ceva facil, uşor de asimilat: religia. Doar prin religie îşi pot explica de ce există iarnă, întuneric, de ce plutesc avioanele.
– Cei care mimează credinţa pentru foloase materiale. Politicienii şi mulţi dintre popi.
Da, deja prea multe categorii din care nu fac parte.
“Sau întemeierea unui sistem de valori personal.”
Fiecare dintre noi se raporteaza la propria persoana, la valorile transmise de parinti, de societate, la propriile experiente de viata si la “adevarurile” construite de mintea noastra. Uitam insa ca cele mai multe dintre aceste “Adevaruri” se bazeaza pe informatii, neprobabile de catre noi.
Problemele incep din momentul in care ne pierdem increderea in informatiile care ne inconjoara. Multi oameni experimenteaza acest lucru, nu numai in Romania. Din pacate Globalizarea vine mana-n mana cu distrugerea sistemelor de valori locale si inlocuirea lor cu… NIMIC.
Cand nu mai poti avea incredere in nimic, pentru ca dispar reperele “obiective” din viata ta, ajungi la concluzia ca “Adevarul” este un produs de supermarket. Trebuie doar sa ai bani, ca sa ti-l poti permite.
Astazi am chef sa cred in puterea tamaduitoare a mirului sfintit, maine macelaresc un bostan de Halloween ca sa alung spiritele rele, poimaine cred in efectele benefice ale siropului de pin, raspoimaine dimpotriva in antibiotice…
Mai intai credeam in Dumnezeu, apoi in stiintele naturii, acum incepem sa avem incredere in Google si in comunitatile virtuale.
Crestinii ar spune ca traim vremuri decadente, pentru ca omenirea se afla in involutie din punct de vedere spiritual.
Acelasi lucru incep si oamenii de stiinta sa ne spuna, ca omenirea e in cadere libera, pentru ca nu mai are incredere in descoperirile stiintifice, ci incepe sa-si cladeasca propriile adevaruri, pe care le impartasesc cu alti oameni via internet.
De la adevarul absolut (Dumnezeu), am trecut la adevaruri probabile (stiintele naturale) si am ajuns la adevaruri alternative (globalizarea si internetul).
Nu m-as mira daca la un moment dat, omenirea se va reintoarce la Adevarurile absolute, adica la Dumnezeu. :))
Omenirea nu trebuie să se “reîntoarcă”. Pentru că, în momentul ăsta, majoritatea omenirii este ghidată de adevărul absolut – diferitele nume sub care apare Dumnezeu. Când zic majoritate, mă refer şi la cei care ştiu de ce vine noaptea, de ce vine iarna şi de ce pluteşte avionul. Dar, dincolo de aceste mici adevăruri ştiinţifice, cred într-un adevăr absolut, imposibil de explicat ştiinţific.
Omul de ştiinţă nu poate fi complet, fără acceptarea lui Dumnezeu. În primul rând, omul de ştiinţă nu a reuşit să explice cel mai important eveniment al vieţii: moartea. Chiar dacă bănuieşe nimicul de după moarte, nu îl poate demonstra. Cât timp ştiinţa nu va reuşi să rezolve problema morţii, va fi dependentă de Dumnezeu.
Urmează problema Universului, noţiunea de infinit pe care omul nu o poate percepe. Da, omenirea are acces la adevărul absolut doar prin Dumnezeu. Ştiinţific, suntem aproape de Adevăr cum sunt pinguinii de fisiunea atomică.
Aparent asa este cum spui, religia este singura care raspunde la intrebarile existentiale ale omenirii. Atunci cand omul cauta un sens al vietii, singura disciplina care poate da un raspuns cat de cat coerent este religia.
Dar…
Problemele existentiale ale omului de astazi nu mai sunt cele legate de moarte, nemurirea sufletului sau viata de apoi, nici de notiunea de infinit sau de Adevarul absolut.
In societatea de consum, sensul vietii pare sa se fi asimilat cu fericirile si bucuriile pe care un individ le poate “cumpara” si “consuma” in timpul vietii.
Astazi nu ne mai intereseaza cine suntem, de unde venim si incotro ne indreptam, ci cum ne putem distra si simti mai bine, pentru cat mai mult timp. Credinta in Dumnezeu s-a transformat pentru cei mai multi –
asa zisi credinciosi – , intro oportunitate secundara, de tip backup, pentru situatia in care esuaza sau nu reusesc pe “cont propriu” sa devina fericiti.
Cei mai putini oameni in Romania, traiesc si se ghideaza dupa dogmele crestine, cei mai multi doar mimeaza o apartenenta pe care nu o mai inteleg si nici nu o accepta in viata de zi cu zi.
Prin urmare, nu, nu consider ca societatea moderna mai este ghidata dupa vreun Adevar absolut, sau vreun Dumnezeu creator, ci dimpotriva, de nevoia de a-si satisface cat mai mult si intens placerile lumesti.
Cat de (cenzurat) sa fii sa spui xa moartea ,, e o problema,, sau ca moartea exista. Cat de jidan (cenzurat), (cenzurat) jidaneasca. Moartea nu exista (cenzurat). Ce inseamna moartea? Degradarea corpului si disparitia lui, transformarea materiala. Pai si ce are de aface asta cu tine, cu mine cu eu-ul? Eu nu sunt corpu meu. Cat de efeminat si animal sa fii incat sa crezi ca esti corpu asta, carnea asta. Moartea nu exista bai (cenzurat). Sau mai bine spus moartea si viata sunt unul si acelasi lucru.
Unde ati fost inainte de a va naste? Meditati la treaba asta. Eu exist dinainte de a ma naste, dinainte de acest corp material trecator. Deci cum sa spui ca mori, ca moartea inseamna ceva? E o iluzie. Nici (ma scuzati am ragait) macar nasterea nu exista. In sensul de a exista din m9mentu in care te nasti fizic. Deci e o iluzie tot ce tine de materie. Nu exista ,,inceput” sau sfarsit”. Astea sunt tot conceptii jidovesti. Inceputul si sfarsitul sunt acelasi lucru. Eu consider ca nu m am nascut. Pe mine cand ma intreaba cineva cand m am nascut ii spun ca eu nu m am nascut niciodata, exist dintotdeauna
Deci tot ce e material e iluzie trecatoare. Singura realitate absoluta, ADEVAR absolut vesnic, sunt EU. intelegeti. Da ca sa ajungi la acest EU iti trebuie multe nene.
Deci cam asta.
O problema mai mare decat foametea, mortile cauzate de poluare este asta: inconstienta de a accepta informatii fara a cerceta.
Titlul denota sentimentul pe care il am de mult timp in legatura cu multe domenii si probleme actuale.
Daca eu caut statistici, compar legi, etc.. ce valoare are oare parerea mea cu a unuia care se bazeaza pe o informatie deja rumegata ce i-a fost predata?
Daca spalarea pe creier a avut loc treptat orice i s-ar zice nu o sa schimbe o iota.
Atentie, spalarea pe creier e multipla, nu sunt doar cei din o partida sau alta, sunt(em) cu totii intr-un anumit nivel.
Divide et impera.