Oieritul modern se hrănește cu ignoranță

Pentru cine nu are răbdare să se informeze dintr-un text mai lung: pentru că știți despre oierit și natură fix nimic, pentru că nu sunteți în stare să faceți niște legături logice, pentru că naționalismul de carton ridică la rang de simbol niște afaceriști ca oricare alții, ați reușit să vă contraziceți principiile voastre normale și să feriți de limitări normale o industrie care exploatează mediul aproape pe gratis, cu efecte peste cele ale braconajului pe care-l huliți atât. V-au mânat ca pe-o turmă de oi.

*

Dani, colegul meu de reacții, a băgat un articol despre nedreptatea teribilă ce li se pregătește ciobanilor, aceste simboluri naționale de românism pur și aplecare asupra modului natural și curat de a face lucrurile.

După câteva comentarii mi-am dat seama că singurele lucruri pe care le știe el despre oierit sunt culese din Baltagul iar majoritatea dintre voi, după cum am văzut pe FB, nici atâta nu știți.

Așa că articolul ăsta încearcă să vă informeze pe voi, habarniștii militanți din online și să vă arate că ați ajuns, mulți dintre voi, să vă contraziceți chiar principiile pe care în mod normal le apărați cu strășnicie.

Voi culege argumente (prostii, dar hai să le zicem blând) din articolul și comentariile colegului, că altele n-aveți nici voi.

1. Oieritul se practică la noi de milenii, dacă nu a făcut rău până acum înseamnă că nu face rău și gata.

Argumentul ăsta, plus cel cu populația care nu a crescut, sunt pur și simplu idioate. Populația nu a crescut și totuși am rămas fără pește în ape de la pescuit, populația nu a crescut și totuși se taie păduri într-un ritm stupefiant, populația nu a crescut și totuși producătorii de alimente și băuturi produc infinit mai mult, populația nu a crescut și totuși se construiesc case, cum se poate așa ceva?

Măi, băieți și fete, pe lângă voi a trecut schimbarea la o societate de consum? Nu v-a anunțat nimeni că la noi și în lume se produce și se aruncă mult mai multă mâncare decât acu 50 de ani?

Da, populația nu a crescut însă ăsta nu e un indicator dacă societatea s-a schimbat radical și s-au deschis granițele. Numărul oilor nu este legat de numărul de persoane ci de câți bani poți să faci cu ele. De asta se taie pădurile, de asta s-a dus naibii peștele din ape, nu pentru nevoi personale ci pentru bani.

Ce s-a mai schimbat?

Transhumanța, adică plecarea oilor sute sau chiar mii de kilometri de la șes la munte, nu mai există. Nu mai există pentru că infrastructura, granițele, traficul, regulile proprietății o fac nepracticabilă în zilele noastre.

Asta e prima schimbare notabilă și înseamnă că oile se plimbă pe un teritoriu mult mai mic.

A doua schimbare notabilă vine din faptul că oieritul produce bani mulți în zilele noastre. Dacă acu o sută de ani ciobanul era cel care avea grijă de oile oamenilor (îi dădeai oile să ți le plimbe și primeai brânză, lână, miei iar el își lua parte), acum ciobanul e proprietarul majorității oilor.

În ce se traduce asta? Într-o creștere masivă a numărului de oi, oieritul schimbându-se de la un număr dictat de câte oi îi trebuie satului ca să mănânce la cât de multe oi poate duce un cioban pentru profit.

Avem deci oi mai multe (se estimează undeva la 10 milioane) care merg mai puțin. Dacă v-ați fi scos capul din fund și v-ați fi gândit puțin înainte de a scoate argumentul cu oieritul milenar care nu s-a schimbat poate că v-ați fi întrebat de ce când erați copii nu vedeați stâni peste tot, în orice petec liber de iarbă, cum vedeți acum de la munte la șeș…

2. Ce efecte are oieritul asupra faunei și florei?

Spre deosebire de voi, care vă dați cu părerea știind oile din poze și ciobăneștii de prin curtea pensiunilor unde sunteți agro-turiști, eu vorbesc de ce știu la primă mână, aici de lângă mine.

Efectul transhumanţei asupra faunei şi florei este insesizabil. De asta am şi zis de vechimea obiceiului. Dacă mii de ani fauna şi flora nu au fost distruse de oierit, mă îndoiesc că se va întâmpla acum. A crescut numărul ciobanilor sau de ce?
Principalii inamici sunt vânătorii şi turiştii iresponsabili. Plus hoţii care defrişează ilegal.

Ăsta e citat din Dani, reprezentativ pentru voi toți și arată cât de paraleli sunteți cu problema. Știți care e diferența dintre o bucată de munte pe care se plimbă oile și una fără oi? Un metru de iarbă și flori, sute de mii de albine sălbatice, mii de păsări.

Lovindu-mă de absurditatea primei propoziții din citat mi-am dat seama că omul, la fel ca voi, n-a văzut în viața lui o bucată de pământ lăsată în pace de om, altfel cum să trântească așa tâmpenie?

Și nu e vorba numai despre asta, că rad flora pășunilor ci o și schimbă. Ciulinii și alte drăcii de care oile nu se ating ajung să preia terenul. Și-apoi vine Dani în plimbare și dă peste pășuni întregi fără flori și fluturi, pline de scaieți și buruieni amare și crede că așa e normal să fie.

Știi cum îți dai seama care e presiunea pusă de turmă pe pământ? Văzând supărarea unui cioban după 2-3 săptămâni de secetă. Că tot văzusem un comentariu imbecil pe undeva pe net (la deal e pământul prost, la munte e iarbă, ma friend, multăăăă iarbă – da, prostane, de asta se plânge ciobanul că nu plouă vreo 2 săptămâni, pentru că e prea multă iarbă nu pentru că oile rad câteva zeci de hectare și dacă nu plouă să aibă de unde paște colț de iarbă proaspătă trebuie să le dea furaje sau să nu mai producă lapte…).

Să ne-nțelegem, să crezi că 2000 de ierbivore au un efect insesizabil asupra a unor pășuni pe care le pasc zilnic trebuie să nu înțelegi ce e aia păscut.

”Transhumanța face parte din peisaj nu e elementul care îl distruge” mai zice Dani. Cum spuneam, dacă n-a văzut săracu’ deal fără oi, cum să nu creadă că așa a lăsat dealurile Dumnezeu? Cu iarba de maxim două degete?

3. Cu câinii, dom’le, cum e cu câinii?

Foarte mișto mișcarea cu câinii… limitarea aia e acolo de peste un deceniu și n-a mai deranjant pe nimeni. Cum s-a dat o lege care limita oieritul și în alte moduri (introducea un fel de prohibiție care să lase iarba de primăvară să crească și pământul să se întărească puțin după zăpadă) cum au sărit ciobanii cu cât de nedrept e articolul cu câinii (care, chiar dacă nu s-a adoptat legea, e în aplicare bine mersi cum a fost și în ultimii ani).

De ce? Pentru că iubitorii de câini văd negru în fața ochilor pe subiectul ăsta și devin o hoardă extrem de amabilă cu orice cauză se lipește de cea a câinilor.

Să vedem ce efect are oieritul asupra faunei. Acum o să vorbesc despre ceea ce știu, adică despre munte, unele chestii sunt generale indiferent de relief, altele nu.

Faptul că pe pajiștile montane oile sunt concurență directă și neloială pentru ierbivorele sălbatice ar trebui să fie evident. Zic neloială pentru că oile/caprele nu se duc de capul lor la păscut și se înfruntă cu ciutele și prădătorii direct, ci vin păzite. Așa rămân căprioarele și ciutele să mănânce doar din pădure, unde resursele de hrană pentru ierbivore sunt net inferioare ierbii de pe pajiște.

Iar când vine iarna și cerbii ar trebui să sape în zăpadă și să mai găsească iarbă, ghici ce? Ciuciulică și ciulini. Așa ajung să coboare în livezi după haleală, acolo unde pădurarii nu le lasă fân prin pădure.

Câinii. La munte cel puțin, chestia cu lăsatul câinilor flămânzi să-și caute de mâncare e trasă de păr. Relația dintre cioban și câine e foarte strânsă, zer și mămăligă e din plin, nu se pune problema de du-te în pădure și găsește de mâncare.

DAR câinii vânează oricum pentru că e în firea lor. Ciobăneștii au un teritoriu de câteva hectare în jurul turmei, orice intra în zona aia (își fac ei niște hotare instinctiv ce corespund în general cu linia dealului) e luat în primire.

Asta înseamnă așa – în jurul stânei propriu zise, două dealuri nu au cuiburi de pasăre sau vizuine de orice fel pe ele. La fel se întâmplă și în jurul traseelor obișnuite pe care ciobanul își poartă oile.  Zeci/sute de hectare de habitat natural pe care păsările ce cuibăresc la sol și animalele mici nu-l pot folosi, din cauză că orice ou/pui e halit instant – nu de foame, din instinct.

Ăla care trăieşte cu impresia că un câine, fie el şi ciobănesc, poate vreodată prinde o căprioară sănătoasă. Ăla care consideră câinele de la stână principalul inamic al faunei.

Zice Dani, care s-a dovedit un fin cunoscător al naturii așa cum e ea de milenii. Pentru că, ca și voi, Dani crede că un câine ciobănesc aleargă după o căprioară sănătoasă singur singurel și numai pe câmp deschis, așa e regula, știe el din Baltagul.

Da, o haită de ciobănești poate pune jos și căprioară și cerb și mistreț și iepure și marmotă și ce vreți voi. Nu vă imaginați că se duc în partide de vânătoare, e vorba doar de momentele când sunt lângă liziera pădurii sau în tranzit prin codru și dau peste vânat. O hăituială din partea unei duzini de ciobănești se poate termina cu un cerb sănătos agățat sau julit de încâlceala pădurii (câinii o navighează mai ușor, același avantaj avându-l și lupii), fără să mai vorbim de animale vulnerabile.

Nu asta e însă problema reală, nu omoară ciobăneștii căprioare pe bandă rulantă, însă când vorbim de păsări și animale mici, să le ia dealuri întregi din teritoriu înseamnă practic scăderea populației cu zeci de procente, care duce la hrană mai puțină pentru următorul nivel din lanțul trofic.

Păscutul restrânge masiv zona de hrănire a ierbivorelor,  schimbă flora și habitatul insectelor, cu efecte și asupra celor care se hrănesc cu ele (păsăretul) și câinii curăță sute de hectare de vânat mic și păsări ce cuibăresc la sol.

În condițiile astea, care se pot vedea cu ochiul liber, la orice stână de munte (urcați în Rodnei și vedeți cum în jurul lacului Lala se ridică zeci de triluri din ierburile de acolo iar dacă o iei un pic la vale, deși mai sunt sute de hectare fără vreo gospodărie și fix aceleași condiții nu mai dai peste un singur cuib – din simplu motiv că-s vreo 2-3 turme care fac dealurile alea) Dani vine și zice așa:

Principalii inamici sunt vânătorii şi turiştii iresponsabili. Plus hoţii care defrişează ilegal.

Înțelegeți? Până și turiștii sunt mai periculoși pentru natură decât o ocupație care face concurență la hrană de 1 la 1, 2 la 1, ba câteodată și de 10 la 1, ierbivorelor sălbatice, le restrânge habitatul, schimbă flora zonei și ia sute de hectare din teritoriul păsărilor și vânatului mic.

E logic că un vâlcean crescut la bloc toată viaţa şi transhumat în Bucureşti nu ştie subtilităţile oieritului.

Oare chestia asta nu ar fi de-ajuns să te oprească de la dat cu părerea?

Dar asta nu înseamnă că nu îmi dau seama când o lege este cretină.

Poate ar trebui să te uiți un pic peste afirmațiile de mai sus aia cu flora afectată insesizabil și aia cu turiștii și să vezi pe o scară a cretinității unde e legea și unde sunt ele.

Ca să punem treburile pe-un făgaș normal, orice factor care modifică habitatul și resursele de hrană ale unei specii este mult mai periculos decât un factor care exploatează individual specia respectivă. Știți ce se întâmplă când dai în lanțul trofic? Prădătorii devin disperați și agresivi, de exemplu lupii coboară la sat și iau câinii din lanț, atacurile la stână sunt mai dese și așa mai departe. Soluția ciobanului? Mai mulți câini și mai buni.

Cu alte cuvinte defrișarea și oieritul sunt principalele pericole pentru flora și fauna sălbatică a muntelui. Știu, pe toți ne revoltă braconajul și ne displace vânătoare organizată, sunt chestii fățise cu rezultat palpabil și imagini deprimante, dar subțierea teribilă a hranei și teritoriului, chiar dacă nu-s niște subiecte la fel de bune pentru activismul de pe facebook, au efecte mult, mult mai puternice.

Iar dacă tot vorbim despre defrișări.  Eu trăiesc cu speranța că vor tăia ce au de tăiat, pădurea se va reface și, peste 40-50 de ani, mentalitatea românului va fi schimbată și pădurea nu va mai fi furată ca acum.

Știți care e singurul pericol care stă în calea speranței ăsteia? Oieritul. Cuuuuuuuuum? Pădurea luptă să-și revină după defrișări iar dintre trunchiurile copacilor retezați se ridică plăpând alții. Unui brad îi ia 3-4 ani să crească 3-4 palme, 12 să devină copac cu drepturi depline și încă vreo 12 să se facă arbore falnic.

Dacă ciobanul își duce oile/caprele în zonele defrișate știți când își mai revine pădurea? Niciodată.

*

Poate aveți impresia că am ceva cu ciobanii, poate iar o să-mi ridic naționaliștii de carton în cap (cum să mă iau de așa simbol românesc), poate o să vă apărați ignoranța din rușine pur și simplu sau poate o să înțelegeți totuși despre ce e vorba.

O mână de oameni de afaceri prosperi și-au văzut limitată exploatarea extrem de profitabilă a mediului printr-o lege. Au scos la înaintare un articol din ea, care era deja în legislație de ani de zile și au ridicat o armată de ignoranți furibunzi să-i sprijine. Ce mentalitate stă la baza lor? Exact mentalitatea braconierului pentru care natura e o resursă de exploatat fără milă pentru bani.

Nu se poate așa, cum să compari ciobanul cu braconierul? Oameni buni, ciobanul face ce trebuie pentru turma lui, pentru oile și banii lui, fără să se gândească un moment la ce efect are asupra pădurii de lângă. Uite, unul din viralele răspândite de mișcarea asta este cu un baci care spune că moare cu oricine de gât dacă i se bagă în stână, că el e bătrân și la pușcărie nu merge, apoi zice de dulăii lui că nu iepuresc că au jujeu.

Și lumea îl aplaudă – uite dom’le ce român dârz. Dacă se dă legea și vreți s-o aplicați vă sparg capul cu bâta. Bravo, pare cetățean model.

Ai mei, nu iepuresc. Bade, de unde-a intrat verbul ăsta la voi în vocabular? Așa din aer aveți un verb pentru îndeletnicirea câinilor de a fugări iepurii?

Da, ăsta e un exemplu bun. Un altul e că nu am văzut niciodată un jujeu pus legal vreunui ciobănesc de stână, adică să-l împiedice să alerge. Sute de ciobănești niciun jujeu coborât cât să-l împiedice la fugă. Păi dacă nu fuge cum mai ajunge în josul dealului? Pfuu, așa zice la lege, ei și ce…

Dani are impresia că ciobanii sunt forțați să-și ducă turmele lângă pădurea cu urși, cum să le iei dom’le apărătorii, cum să supraviețuiască? Nu-s obligați, Dani, se duc acolo pentru că e iarba ieftină sau gratis și pentru că nu-i controlează nimeni la dracu-n praznic, cu alte cuvinte pentru că le scade costul afacerii. Nu vrei să ai de-a face cu fiarele, coboară mai la vale, aaaa e mai scump? Să fie și ieftin și nici lupii să nu iasă de după gard, aha…

Armata asta ignorantă a văzut așa – vânătorii cei nasoi nu mai au loc de ciobanii cei curați, simbol românesc care pleacă cu turmele în transhumanța tradițională și vor să le ia câinii. Și-au sărit frate.

De fapt, absolut toate organizațiile de mediu și ong-urile care se ocupă cu protejarea speciilor și habitatelor sălbatice, de-aici și din toată lumea, o să-ți spună că oieritul face praf și prăpăd, cu oi, cu câini, cu mentalitate, iar voi ați reușit să susțineți o industrie/afacere ca oricare alta să dea cu flit unui efort de limitare și protejare a resurselor cu adevărat importante.

Culmea e că marea voastră majoritate sunteți ecologiști, hipsteriști înclinați spre mediu, iubitori de munte și de animale sălbatice, dar na’ totul până la câini și brânză… ați fost pur și simplu prostiți în turmă, ciobănește așa.

Îmi place atmosfera de stâna, îmi place simplitatea vieții de oier, îmi place s-ascult un baci bătrân povestind despre mersul lucrurilor, îni place și brânza și sumanele și… îmi place tot. Am un capitol în Dracula’s Kitchen exact despre latura asta romanțată, iar mai jos aveți un documentar dintr-o stână dorneană (da, făcut de mine).

Asta ar trebui să vă pună un pic pe gânduri – dacă omul se dă în vânt după stână de ce nu a sărit și el cu noi să apărăm nobilii ciobani. N-a sărit pentru că burdihanul și plăcerea mea romantică legată de multe amintiri și clipe frumoase nu-s mai importante decât munții ăștia și nici nu-s de-ajuns cât să mă facă susținător ignorant al unei afaceri ca oricare alta.

PS.

Simt nevoia unei scurte precizări. Nu sunt pentru eliminarea oieritului, nu sunt pentru ștergerea unei tradiții de bază a poporului ăsta ci sunt pentru păstrarea ei așa cum a fost înțeleasă timp de sute de ani.

Cum adică? Adică dacă vrei afacere și purcoi de bani, fă-ți fermă și cumpără pământ care e legal pentru asta, nu-mi intra în parcurile naționale, nu mi te du prin pădure, nu-mi strica muntele.

Vrei stâna românească, să păstrezi tradiția și să fii cioban simbol? Foarte bine, nicio problemă – câte oi poate ține versantul ăla fără să le simtă prezența nici flora nici fauna? 200-300? O singură stână în loc de zece? Păi atâta stână să fie acolo, nu mai multe.

Și gata, tati.

Pentru că, până la urmă, exact asta s-a schimbat: pentru că e profitabil, oieritul nu se mai face cu o măsură ce venea natural din starea lucrurilor de altădată.

O completare pe reactiile la acest articol – http://reactii.ro/argumentele-pro-oierit/

Vlad B Popa

Scriitor. Cautator de povesti si povestitor prin scris, fotografie si film. Licentiat în drept constitutional.

Carti publicate: Cameleon-Baza , Povestiri de sub papuc, Dracula’s Kitchen, Tati

Facebook personal

Pagina fb de autor

website de autor

2 Comments

Leave a Comment.