Molimă

E o molimă! O molimă la noi, în cătănie
Se plâng soldații că-i roade, că pute a rânced și acru.
Mușcați de călcâie, de gambe – ne deterăm dracu:
E molimă de șobolănie!

Se-aude chiuit de ducă: căprari, fruntași,
Mușcați de gambe, de pulpă, de piept, de gât,
Le-a crescut blană pe bot și au trecut la supt
Sug sângele altor ostași.

Au urmat sergenți, ofițeri, batalioane întregi
Chiț-chiț! Chiț-chiț! De nas, de urechi și de ochi
Îți intră pe gât, te sug de suflet cu stropi.
Au blană și sânge pe bot, sunt foștii colegi.

Înoți printre ei, iar ei înoată prin tine.
Te-au ros și te-au supt; ești sec, o carcasă.
E molimă de șobolănie!
Chiț-chiț! Ai blană pe bot, ești acasă.

Zburător, versificator şi prozator amator
Cărţi publicate: Povestiri de la Olanu şi Introspecţiile unui cocoş

Leave a Comment.