Limitele democrației românești

Avem impresia că democrația românească nu este la nivelul altora mai vestice pentru că nu suntem mulțumiți de rezultate. Nu ne plac cetățenii cernuți prin sita democrației și nici acțiunile lor.

Primul impuls este o stânga-mprejur de vreo 2400 de ani, țop! în poala lui Socrate, să ne filozofeze despre stupizenia votului democratic. Cum să împarți egalitate unor oameni inegali? Cum să aduci vaporul la destinație, dacă toți pasagerii răsucesc benevol cârma?

Antagonismul social nu poate fi vindecat, există doar medicamente care îl fac mai tolerabil: Comunismul și democrația. Ambele propăvăduiesc egalități, încercând să țină închegate societățile eterogene prin natură. Frumoși, scunzi, deștepți, habotnici, idioți, culți, surzi: asta este, natura lucrează cu asimetrii.

Ambele au efecte adverse. Pe ale comunismului le știm mai bine deoarece au ucis pacientul. Nici de la democrație nu ne simțim bine că tare ne doare populismul.

Diferența dintre măsurile sănătoase și cele populiste este la fel ca dintre un brocoli crud și un ecler gătit de Gordon Ramsay. Trebuie să fim instruiți. Altfel, în afara sufletelor de capră captive în corp de femeie, cu toții vom alege eclerul.

Nivelul de instruire al cetățenilor face democrația să funcționeze? Dacă vrem alegeri democratice corecte, trebuie să investim în educație! – strigăm cu toții deși nu suntem sinceri în cerințe. Alegeri corecte? De fapt, dorim ca restul cetățenilor să aibă o educație apropiată de a noastră și să aleagă la fel. În punctele esențiale, să gândim la fel. Să avem o uniformizare socială în educație. Să avem cu toții acces la aceleași informații, cele corecte. Iar într-un final glorios să ne întoarcem la medicamentul care a ucis pacientul.

O doamnă judecător, cu acces la multă educație, interzice purtarea “botniței” în sala de judecată.

Doamnele și domnii Sectorului 5 l-au votat primar pe Piedone, cel condamnat la 8 ani jumate de închisoare (primă instanță) în dosarul Colectiv. Sloganul de campanie al lui Piedone a fost: Ai grijă să nu te ARZI la vot!
Credeți că lipsa educației i-a determinat pe doamne și domni să voteze gluma macabră?

Dacă avem timp și un interes maladiv spre bizarerii, vom descoperi zilnic oameni educați, dar incorecți în decizii. Medici, judecători, profesori care comit fie ciudățenii, fie atrocități. Oameni de rând care, deși informați, vor alege ceva inexplicabil pentru noi, clar incorect.

Limitele democrației românești apar din incapacitatea noastră de a înțelege și accepta “incorecții”.
Dacă am fi cu toții mai educați, probabil am rezolva problemele apei calde din București și ale veceului din curtea bunicilor. Dar vor fi imediat înlocuite de altele.

Am trăi în același mediu conflictual; o haită de buflei segregaționiști, cu ochii sticlind după ce cur să mai muște. Aceeași democrație ținută în viață de aparate internaționale, că noi am fi îngropat-o demult.

Suntem limitați de egoism, orgoliu, ranchiună, lăcomie – nimic din ce s-ar putea rezolva doar prin educație. După mai multe generații călite în democrație (dacă le va mai apuca România), limitările ar trebui să dispară, cum s-a întâmplat în cazul vesticilor. Iar atunci vom descoperi toleranța, solidaritatea, interesul comun, identitatea națională.

Zburător, versificator şi prozator amator
Cărţi publicate: Povestiri de la Olanu şi Introspecţiile unui cocoş

8 Comments

  1. “După mai multe generații călite în democrație (dacă le va mai apuca România), limitările ar trebui să dispară, cum s-a întâmplat în cazul vesticilor. Iar atunci vom descoperi toleranța, solidaritatea, interesul comun, identitatea națională.”

    Nu stiu ce impresie ai tu despre societatile vestice, calite in democratie, insa toleranta, solidaritatea, interesul comun si identitatea nationala sunt valori pe cale de disparitie in SUA, Germania, Franta s.a. Oricum, ele au existat in vremurile bune, doar la suprafata, intro forma superficiala, hranita de un nivel de trai mai ridicat. Cu burta plina, oamenii sunt mai “educabili” si mai deschisi spre toleranta, interes comun, solidaritate… In SUA se vede cel mai bine cat de superficiale au fost aceste valori…

    In profunzimea sistemului democratic (la fel ca in oricare alt sistem politic), au excelat dintotdeauna aceleasi valori definitorii ale naturii umane: egoismul, orgoliul, ranchiuna si lacomia.

    Reply
    • Nu îmi fac griji pentru SUA; mă aștept să fie primii care se stabilizează social și economic în următorul an, așa cum s-a întâmplat în toate războaiele și crizele mondiale.
      Interesul comun și identitatea națională au fost elementele care i-au menținut pe primul loc. Deși taberele opuse (democrații și republicanii) au alternat la conducere, SUA nu și-au pierdut din vedere interesul comun, nu s-au sabotat proiecte, nu s-au asuns prin sertare ideile bune ale adversarilor politici.
      Democrații și republicanii s-au atacat politic cu toate armele, dar nu au neglijat interesul național. Americanii au identitate națională și îi va ține uniți indiferent de Covid, Trump, Biden.
      Nu cred că aceste valori sunt pe care de dispariție nici în Germania și Franța.
      UE, la fel ca SUA, își va reveni datorită valorilor pe care s-a clădit. Liderii UE (Germania și Franța) nu se mai pot întoarce la instinctele primare ale naturii umane.
      Datorită Germaniei și Franței a fost posibil acordul de reconstrucție economică semnat în iulie de membrii UE, cel mai important gest de solidaritate din istoria UE.

    • Tot ce spui este de fatada si superficial.

      Societatile moderne din democratiile vestice sunt divizate, tensiunile sociale sunt tot mai extreme.
      In SUA, interesul comun si identitatea nationala sunt valori cladite pe orgoliu, lacomie si egoism. Solidaritatea sociala cu cei slabi si saraci este inexistenta la nivel politic. De o politica externa non-invaziva, bazata pe respect interconfesional si toleranta interculturala nu mai vorbim. Asa ceva nu a avut SUA niciodata.
      Nu vad nimic de admirat si nimic demn de urmat la ei.

      Motorul celei mai mari puteri al lumii, a fost intotdeauna interesul economic si suprematia politica. Economia mondiala a fost si mai este cladita pe lacomie, orgoliu, ranchiuna si egoism.
      De aceea au aparut problemele majore cu care ne confruntam in aceste zile: schimbarile climatice, poluarea masiva a mediului inconjurator, suprapopulatia, nedreptatea sociala, falia tot mai mare intre saraci si bogati si lista continua…

      Aceeasi decadenta si lipsa de valori le vedem si la celalalte mari democratii ale lumii.

      “Datorită Germaniei și Franței a fost posibil acordul de reconstrucție economică semnat în iulie de membrii UE, cel mai important gest de solidaritate din istoria UE.”

      Mda, este si asta o perspectiva.
      In realitate insa, Germania si Franta au impus in UE distrugerea economiilor in masa, afectand profund viata sociala si culturala a tarilor membre.
      Dupa care au stabilit sa le arunce tarilor membre colacul salvator, ca nu cumva sa se inece… Fara tarile membre UE, Germania si Franta nu se pot aseza la masa cu SUA si China. Iata un act de solidaritate fara precedent. Zici ca suferim toti de sindromul Stockholm. 🙂

      Ce s-ar fi intamplat daca Romania ar fi urmat drumul Belorusiei si nu ar fi impus un lockdown si nicio masura anti-covid?
      Am fi primit sprijinul UE, al Germaniei si Frantei? Sau ar fi izolat Romania de UE si ar fi influentat populatia sa iasa in strada, ca sa protesteze impotriva lipsei de masuri?
      Daca rezultatul ar fi fost acelasi, adica nu am fi avut mai multi morti si raniti de Covid decat in tarile care au luat masuri drastice, ne-ar fi aratat ca exemplu de curaj politic sau ne-ar fi atacat guvernantii din toate partile, si ne-ar fi convins ca politicienii ne mint, ne ascund adevarul pentru ca nu le pasa de sanatatea noastra…?
      Am fi avut acces la informatii corecte din partea Germaniei/UE sau am fi avut parte de manipulare, doar pentru a-si pastra credibilitatea pentru propriile masuri (gresit) luate?

      Fa un exercitiu de imaginatie te rog si spune-mi cum crezi ca ar fi reactionat Germania, Franta/UE intr-un asemenea caz (in care in Romania nu s-ar fi laut masuri anticovid si nu ar existat nicio diferenta notabila in efectul pandemiei, pentru sanatatea publica in comparatie cu tarile care au inchis tot)?

    • Dacă în luna martie, România nu ar fi luat măsurile de “stay home” însușite de UE, rezultatul ar fi fost să ajungem mai devreme unde suntem acum. În loc de 200 confirmați pozitiv/zi, am fi avut 2000, la același nr. de teste. Adică situația din septembrie-octombrie am fi trăit-o în mai-iunie. Motiv suficient pentru UE să ne stigmatizeze pentru că am scăpat virusul de sub control, în timp ce ei aproape l-au stârpit (în mai-iunie, cazurile deveniseră rarisime în UE datorită lockdownului).

      Cât de mult ne ajută pe noi, românii, amânarea cu câteva luni a inevitabilului? Altă temă/discuție.
      Dar în exercițiul meu de imaginație, asta s-ar fi întâmplat în mai-iunie: ne-ar fi luat la șuturi UE, nu s-ar fi minunat de succesul ingeniozității noastre de a lăsat totul la liber (la acel moment ar fi părut un dezastru, nu un succes).

    • Dani, nu ai raspuns la intrebarea mea, adica nu ai plecat de la scenariul descris de mine.

      Dar sa luam scenariul tau.
      Fara lockdown in Romania am fi avut cu siguranta un numar mai mare de infectari per zim inca de la inceput. Poate am fi avut in jur de 3-4.000 cazuri per zi.
      In Spania, Franta, Italia au fost cu lockdown, cam tot atatea cazuri, chiar mai multe. La nivel de populatie insa ar fi fost ceva mai putine cazuri, decat ar fi fost in Romania fara lockdown.
      UE ar fi aratat cu degetul spre noi, ne-ar fi exclus de la programe de redresare, am fi fost izolati politic… tot tacamul.

      Dupa cateva luni de relaxare partiala, a aparut al doilea val in occident. In Franta, UK si Spania au explodat din nou numarul de infectari per zi. In Romania la ora asta am fi avut un numar mai mic de cazuri per zi, situatie mai stabila dpdv epdemiologic.

      Fara lockdown, noi ne-am fi vazut de viata noastra, am fi avut in loc de 0,7% infectati la nivel de populatie (cifrele actuale) poate un numar total de 3,5% infectati, adica de 5x mai multi.
      Desi in Belorusia fara lockdown tot cam 0,8% din populatie s-au infectat pana acum. Dar nu putem lua exemplul Belarus, pentru ca – nu-i asa – astia mint, pentru ca sunt dictatura.

      In conditiile acestea ipotetice, in care s-ar fi dovedit dupa 7 luni de pandemie ca in Romania, fara lockdown, situatia epidemologica ar fi fost comparabila cu cea din occident, cu lockdown, si aici nu ma refer la numarul efectiv de infectati, ci la pericolul obiectiv pentru sanatatea publica, care crezi ca ar fi fost reactia UE, in frunte cu Germania si Franta?

      Care crezi ca ar fi politica de comunicare respectiv relatia politica cu Romania? Una de conciliere si recunoastere a meritelor Romaniei sau mai degraba una ostila, datorita lipsei de incredere si de solidaritate cu masurile/recomandarile trasate de UE pentru toate tarile membre?

      Daca ar fi sa luam scanriul invers, sa zicem ca Germania sau Franta ar fi ales sa infrunte pandemia fara lockdown, lasand totul la liber, fara nicio restrictie, asta in conditiile in care UE ar fi recomandat lockdownul.
      Ce crezi ca s-ar fi intamplat la nivel politic in UE?

    • “Care crezi ca ar fi politica de comunicare respectiv relatia politica cu Romania?”
      Ceva asemănător cu politica de comunicare în cazul Suediei. Nici laude, nici ostilități. Câteva reproșuri venite din partea presei centrale, loiale establishment-ului, urmate de eschive, tăceri, mutarea subiectului pe a zecea pagină.

      Suedia a refuzat lockdownul, au murit mai mulți cetățeni în primă fază, și-au asumat asta și au recunoscut sacrificiul. Politicienii lor l-au numit chiar “eșec”, nu sacrificiu. Dar UE nu a fost punitivă.
      Acum, Suedia pare să controleze pandemia mult mai bine decât restul. Din nou, UE nu face tam-tam, nu laudă, cum nici în primă fază nu a dat cu pumnul în masă.

      Cred că supraestimăm dorința liderilor UE de a impune obligativități. Până acum, chiar și in timpul pandemiei, acțiunile UE au fost la nivel de recomandare, nu intruziune.
      Noi, românii, am adoptat cele mai dure măsuri anti-Covid. Nu ne-a obligat (nici măcar recomandat) cineva să ne încuiem în debara, în timp ce nemții se plimbau liniștiți prin parcuri.

      Nu pot ști ce s-ar fi întâmplat dacă întreaga UE ori întreaga planetă ar fi adoptat modelul suedez. Vorbim despre un popor care în mod natural menține distanțarea socială; nu sunt iubăreți ca latinii, nici petrecăreți ca balcanicii, nici cu zecile de mii în tribune de liga a 4-a ca englezii și nemții.
      Suedezii își culcă bebelușii câteva ore afară, iarna, în zilele când nu sunt mai puțin de minus 5 grade.

    • “Suedia a refuzat lockdownul, au murit mai mulți cetățeni în primă fază, și-au asumat asta și au recunoscut sacrificiul. Politicienii lor l-au numit chiar “eșec”, nu sacrificiu.”

      Asta este o interpretare superficiala, care poate duce la concluzii gresite. Suedia a avut o strategie diferita de majoritatea statelor membre UE in privinta luptei anti-covid. Chiar daca nu au avut lockdown complet, majoritatea masurilor recomandate de UE au fost implementate. Diferenta majora a constat in faptul ca Suedia a ales sa impuna masurile restrictive anti-covid doar pentru populatia vulnerabila la boala, adica la batrani si bolnavi cronici.
      Ei au incercat prin aceste masuri sa protejeze in special batranii si sa imunizeze tinerii. Ceea ce s-a intamplat a fost ca tocmai batranii s-au imbolnavit primii, rata mortalitatii fiind astfel mai mare comparativ cu alte tari.
      Suedia si-a exprimat esecul cu privire la aceasta strategie de a proteja varstnicii. Nu s-a referit la masurile anti-covid la modul general, pe care le aplica in continuare. Si-au adaptat strategia in sensul ca au reguli generale pentru toata lumea si nu mai fac diferenta intre batrani si tineri.

      Se vorbeste mult despre modelul suedez. In realitate este acelasi ca in restul UE. Singura diferenta este ca masurile sunt la nivel de recomandare si nu se impun prin lege, ca in restul tarilor.
      Practic ei se bazeaza pe faptul ca oamenii sunt constienti de pericole si se responsabilizeaza. Efectul in Suedia este ca lumea constientizeaza pericolul, pentru ca statul i-a responsabilizat.
      Totusi exista si restrictii impuse prin lege, cum ar fi interdictia evenimentelor mai mari de 50 de persoane.
      Nu putem vorbi asadar de Suedia ca o tara care a inotat impotriva curentului. Deci nu poate fi luata ca exemplu in discutia noastra.

  2. It’s a no-win situation cu sau fara lockdown 😕. Peste 20-30 ani vom puteam analiza si concluziona daca masurile adoptate au fost eficiente sau nu, acum trebuie sa trecem prin asta (sanatosi).
    Nu cred ca decizia Romaniei a fost determinata de frica UE. Am putea sustine ca a fost o decizie comoda si care nu necesita prea multa bataie de cap, atunci cand inchizi tot nu iti mai pui probleme organizatorice.
    S-ar putea spune ca unele state au ales sacrificiul uman si altele sacrificarea economiei dar lucrurile sunt mult mai complicate de atat.
    Conform Eurostat in 2019 in Romania peste 40% dintre tineri inca locuiesc cu parintii iar in medie parasesc domiciliul la peste 25 ani. In top sunt:Croatia, Grecia, Slovacia, Italia, Bulgaria. La polul opus Danemarca, Suedia, Finlanda. In Suedia doar 5,7%.
    In ceea priveste populatia imbatranita procentele sunt apropiate -18-19% Suedia-Romania, cele mai “imbatranite” tari fiind Italia si Grecia.
    Tot intr-un studiu Eurostat din 2015 vedem ca procentul “cetateanului activ” (
    Active participation in civil society,) in Suedia este de peste 30% in schimb in tarile din estul Europei inclusiv Romania undeva sub 5%, similar si la capitolul incredere in guvernare si rule of law.
    As mai putea arata cateva zeci de statistici din care sa rezulte evidenta- Romania nu e Suedia.
    Prin urmare, un lockdown similar Suediei in Romania nici nu ar fi fost posibil, consecintele le vedem (chiar involuntar) in Italia si Spania care au intarziat in masuri.
    Romania mai mult de atat nu poate, nu doar la nivel guvernamental ci si al cetateanului. Modelul Suediei se pliaza pe un cetatean responsabil care respecta reguli, or noi in general nu respectam nimic. Apoi, nu cred ca Suedia s-a confruntat cu un val de repatrieri de cetateni “responsabili”…dar sa nu ne mai luam de ei cat timp pacientul 0 al tarii noastre a infectat un spital intreg dupa o escapada cu amanta in Israel.
    Cu o lipsa totala de incredere in guvernare orice tentativa de a imita modelul Suediei ar fi fost vazut ca genocid. Este total diferita situatia acum(chiar daca s-ar ajunge la mii de morti pe luna) pentru ca romanul a vazut ca statul a luat masuri si nu a lasat totul la nivel de recomandare.
    P.S. – asta nu inseamna ca sunt de acord cu toate masurile luate (horeca/teatre).
    P.S – Analfabetismul functional la noi e cam la 45% si vad zilnic pe propria piele cum se manifesta. Nici eu daca as fi fost la guvernare nu as fi lasat nimic la nivel de recomandare…

    Reply

Leave a Comment.