Îmi place să mănânc

DSC_1674Sunt un om simplu cu aspiraţii simpliste. Nu mi-am construit până acum idealuri măreţe şi strategii pe termen lung, prin care să dobândesc fericirea capitalisto-tâmpă. Urăsc planurile şi creditele pe 30 de ani, în urma cărora voi avea propria cutie de chibrituri în Pantelimon. Urăsc întrebarea „Unde te vezi peste X ani ?”.

Fericirea mea constă în plăceri scurte şi trecătoare. Sunt fericit când mănânc, sunt fericit când mi-e sete şi beau o apă rece, pură şi puţin acidulată. Chiar privesc paharul pentru câteva secunde şi mă imaginez undeva la răcoarea munţilor, lângă izvorul plin de prospeţime din care a ţâşnit licoarea magică. O mâncărică bună îmi înseninează ziua. Pot să stau şi două, trei ore cu fundul în scaun şi să mănânc, chiar dacă sunt sătul. Mănânc pentru că îmi place. Şi visez idilic la o mâncare fără plastic, zinc şi aflatoxină, o mâncare city-free.

Mâncarea orăşenească din supermarketuri este falsă; un fel de „mâncare wannabe”.
Păi se compară puiul din magazin, crescut în trei săptămâni, cu puiul meu de la Olanu? Puiul meu de la Olanu creşte în opt-nouă luni, nu în trei săptămâni. Zburdă liber în natură şi prinde lăcuste, nu stă pe cur în cuşcă, injectat cu hormoni. Se hrăneşte cu gândăcei, se bate cu alţi pui, se apără de uliu şi de vulpe, ăsta e puiul adevărat de pe masa mea!

Sau se compară roşia mea de la Olanu cu plasticul din Cora?! Niciodată! Roşia mea creşte cu apă de la Dumnezeu şi bălegar de la vacă, atât! Şi când mă pun seara, la crepuscul, la mine-n curtea din Olanu, la masa găunoasă, plină de cari, simt mirosul teiului, mirosul fumului de la ceaun şi mirosul calului priponit de prun. Masa este plină cu darurile naturii.

Puii vii scarmănă pe sub pietrele din bătătură, aşteptându-şi rândul. Eu ridic ulcica de vin şi îi miros buchetul. Este ulcica făcută din humă de pe deal, arsă în cuptorul de cărămidă. Şi vinul făcut din strugurii mei, culeşi de mine şi transformaţi în must sub tălpile mele. Buchetul este unic; un Chateau La Mondotte Olanu. Natura s-a topit în ulcica mea şi acum îmi lunecă pe gât. Poftă bună!

* Îmi place să mănânc este un fragment din cartea Povestiri de la Olanu. Acum și în variantă ePub
Găsiți AICI alte fragmente gratuite ale cărții.

Zburător, versificator şi prozator amator
Cărţi publicate: Povestiri de la Olanu şi Introspecţiile unui cocoş

2 Comments

Leave a Comment.