Facem chirurgie cu toporul

puşcăriaşObserv că anumite metehne nu ne părăsesc, indiferent de vremuri, context, preşedinţi, guverne. Doamna ministru Prună ne reaminteşte cum se face chirurgie cu toporul.

Raluca Pruna, ministrul Justitiei, a anuntat ca va propune guvernului ca printr-o ordonanta de urgenta sa fie abrogata dispozitia din lege care prevede ca detinutii care scriu lucrari stiintifice in puscarie beneficiaza de o reducere cu 30 de zile a pedepsei, pentru fiecare carte. (de AICI)

Să tăiem la toată lumea! Pentru că toţi puşcăriaşii sunt egali, doar că unii sunt mai egali decât alţii. Şi anume ăia care deja au scris cinci cârţi în trei luni şi acum sunt liberi.

Recunosc că m-aş fi aşteptat la altceva din partea unui ministru tehnocrat ca d-na Prună. Un “hai să analizăm”, “să vedem cine a greşit şi de ce”. La mintea cocoşului că un agramat ca Ioan Niculae nu a scris mai mult de o pagină A4 până să intre la închisoare. Da, corect, aruncă-i pe foc alea cinci lucrări ştiinţifice copiate în câteva luni. Dar nu le da foc tuturor, la grămadă!

Cum îşi justifică doamna ministru decizia:

“M-am decis, tocmai constatand ca fenomenul este scapat completamente de sub control, sa propun Guvernului Romaniei ca printr-o Ordonanta de Urgenta care va fi promovata in prima sedinta de guvern din luna februarie sa cer abrogarea acestei dispozitii”

Aoleu! Completamente scăpat de sub control. Teribil fenomen trebuie să fie ăsta. Doamnă, dacă vă simţiţi depăşită de fenomen, copleşită de literatura becaliană, puteţi face oricând un pas în spate. Nimeni nu vă obligă să căraţi cruci mesianice pe Dealul Spirii.

Politicieni de plastilină care se pleoştesc într-o formă băligoasă la presiunea presei autohtone am tot avut. N-am auzit strigându-se pe undeva “Jos clasa politică! Şi vrem una fix la fel!”

Dacă nu erau savantul Niculae şi literatul Becali perindaţi prin toate ziarele şi şezătorile televizate, mai aveaţi probleme cu “fenomenul scapat completamente de sub control”?

Sunt convins că nu. Pentru că atunci când au negat orice lege a firii şi au anunţat că tocmai au scris un sfert de bibliotecă în câteva luni, toată lumea s-a complăcut în hăhăieli şi ignoranță. Li s-au aprobat fără nici o greaţă reducerile de pedeapsă. Ne-am bătut joc de lege, ne-am hlizit şi am mers mai departe.

Acum, după ce scandalul a prins proporţii şi presa îl ţine strâns între fălci, am realizat surprinşi fenomenul scăpat în rahat. Completamente.
Şi din cauza unor magraoni analfabeţi, înspăimântător de inculţi, dar tupeişti şi bănoşi, vrem să interzicem la toată lumea.

Mi se pare o scăpare puturoasă a justiţiei din România. Pentru munca prestată deţinuţii primesc reducerea pedepsei. Nu găsiţi discriminatorie şi abuzivă situaţia în care mecanicul lustruieşte șaibe şi căştigă zile de libertate, iar specialistul în chirilică descoperă un nou sfânt doar din dragoste pentru popor?

Ajungem la filosoful lui Marin Preda obligat să împletească paporniţe. Pentru că meseria e brăţară de aur! Iar munca te eliberează…

Zburător, versificator şi prozator amator
Cărţi publicate: Povestiri de la Olanu şi Introspecţiile unui cocoş

64 Comments

  1. ca mai toate legile din tarisoara noastra si asta lasa loc de interpretari fiind foarte prost facuta.
    inteleg, unuia care-a furat cativa lei sa i se reduca din pedeapsa daca munceste pe timpul detentiei, in loc sa traiasca pe banii statului fara sa miste un deget, dar cand ciordesti zeci de milioane de euro cum poti compensa prejudiciul? cam cate mii de euro valoreaza o pagina ”scrisa” de oricare dintre becali?

    Reply
    • Privarea de libertate are scop reeducarea si apoi revenirea in societatea a unui om mai bun, mai util.
      Legat de prejudiciu se poate dispune confiscarea averii si plata unor penalitati.

  2. Interesant punct de vedere… 🙂

    Eu salut si sprijin acest demers al ministrului Justitiei.
    Atunci cand nu ai nici mijloacele legale si nici conditiile tehnice necesare la indemana, pentru a putea face fata numarului tot mai mare de carti publicate in penitenciare, respectiv atunci cand coruptia din sistem face “legea”, lucrurile sunt deja scapate de sub control. Numai in 2015 s-au scris peste 300 lucrari “stiintifice” in penitenciare!
    Legea este din pacate cat se poate de invechita si interpretabila, fapt ce in mod evident este exploatat la maxim DOAR de catre detinutii care isi permit avocati, ghost writeri si edituri mercenare.

    Abrogarea unei facilitati care nu se poate aplica corect este cea mai eficienta solutie, daca vrei sa stopezi abuzurile si coruptia si sa preiei din nou controlul. Orice alta solutie ar costa timp, bani si multe resurse specializate. Nu se justifica un asemenea efort si investitie, in conditiile in care vorbim despre o facilitate greu gestionabila din punct de vedere institutional (fenomenul coruptiei) si in conditii constitutional corecte (drepturi egale intre detinuti).

    Modul de operare al ministrulu Justitiei mi se pare foarte corect. Zice asa, printre altele:
    “voi face o consultare publica, pentru ca legea obliga ca la orice fel de act normativ sa existe o consultare publica;”

    Si sunt de aceeasi parere cand spune:
    “Eu cred ca pe viitor, daca aceasta dispozitie va fi abrogata, nu se va aduce atingere dreptului unei persoane care doreste sa scrie pentru ca are ceva de comunicat, pentru avansarea stiintei in lume si, in clipa in care persoana respectiva va ajunge in fata comisiei care este chemata sa se pronunte cu privire la oportunitatea liberarii conditionate si apoi a instantei care trebuie sa acorde efectiv acest drept, sunt convinsa ca o astfel de lucrare stiintifica, autentica, va putea fi retinuta ca fiind o dovada, alaturi de altele, a indreptarii persoanei condamnate.”

    Respectele mele, doamna Raluca Pruna!

    Reply
    • Mijloacele legale nu erau aşa greu de găsit. O regulă de bază ar putea fi asta – Să nu te izbească iluminarea după ce ai intrat la închisoare. Dacă ai publicat înainte de începerea anchetei (cărţi, lucrări ştiinţifice în reviste de specialitate) atunci eşti eligibil. Cu regula asta n-ar mai fi fost 300 de “lucrări ştiinţifice” scrise de condamnaţi în 2015. Poate ar fi fost 3.
      Dar noi am lăsat o infecţie banală să avanseze, fără nici o grijă, iar acum tăiem piciorul.

      Soluţia d-nei Prună mi se pare primitivă. Practic recunoaşte neputinţa sistemului. E prea complicat cu legea asta. O anulăm! De anulat legi, fără să aducă altceva în loc, este capabil oricine.

    • Dani,
      Asta cu ar trebui sa fi scris deja de dinainte, este o conditie discriminatorie. Daca nu ai apucat inca sa scrii nicio carte si in inchisoare ai suficienta inspiratie si timp de studiu si muza sa scrii despre descoperirea ta? Nu-i asa de simplu cum pare din afara.

      Vorbim despre un abuz evident si de un fenomen care a scapat de sub control. Cum s-a ajuns aici este irelevant, adica nu ne ajuta deloc la solutionarea rapida a problemei.
      Solutia nu este deloc primitiva, dimpotriva. Nu poate oricine sa accepte un adevar si sa ia masuri extreme.
      Solutia aceasta nu functioneaza la modul general, dar daca ti cont de context (nu se taie din drepturile detinutilor, ci din facilitatile pe care statul i le ofera), pui cap la cap avantajele si dezavantajele si-ti iese clar cu plus, atunci masura se impune. Pana la urma masura opreste un mecanism de coruptie si abuz in plina ascensiune in schimbul unui numar infim de detinuti care ar putea fi neindreptatiti.

  3. Regulile simple sunt cele mai bune. Sunt usor de inteles, usor de aplicat, usor de verificat si usor de acceptat de toata lumea.
    Nimeni nu spune ca un detinut nu are voie sa scrie. Daca vrea, poate sa o faca. Daca prin comportamentul sau dovedeste ca s-a indreptat, este eligibil pentru eliberare conditionata dupa implinirea perioadei prevazute de lege. Dar acordarea unei reduceri de pedeapsa matematice (i.e., 30 de zile) pentru scrierea de “lucrari” este o ABERATIE. Nu exista niciun fundament stiintific, criminalistic, social, juridic sau uman pentru existenta unei astfel de prevederi legale. Dovada tocmai o aveti in fata. Avem in prezent o crestere de scriitori la hectar absolut aberanta, care este rezultatul natural al unei prevederi legale aberante. Tipul acesta de prevedere legala este exact genul de usita pe care il vaneaza toti infractorii siprin care se perverteste o regula de bun simt intr-o cloaca de coruptie.
    Sunt de acord ca o solutionare a situatiei poate fi realizata si prin investigatii punctuale si sanctionarea celor care abuzeaza. Dar in cazul asta particular nu cred ca este cazul. Nu cred ca statul trebuie sa foloseasca bani in plus din taxele si impozitele noastre pentru a pune in miscare mecanisme chirurgicale prin care sa linisteasca niste infractori condamnati si sa lamureasca niste asa zisi profesori univesritari si editori ca nu este corect sa perverteasca un demers firesc intr-o cocina infecta.
    NU. In cazul asta trebuie retezat faptul generator al comportamentului, “usita” de fuga a infractorilor. TREBUIE ELIMINATA PREVEDEREA LEGALA UTILIZATA IN MOD CORUPT.
    Cei care sunt scriitori pe bune vor scrie in continuare, iar Becali, Borcea, Penescu et CO se vor intoarce firesc la jocul lor de barbut, cea mai destepta activitate pe care o pot intreprinde fara ajutor din afara.

    Reply
    • Şi punctul ăsta mai rămâne valabil?
      (f) din art 76:
      “în cazul elaborării de lucrări ştiinţifice publicate sau invenţii şi inovaţii brevetate, se consideră 3 zile executate pentru 2 zile de muncă.”

      Eu, condamnatul Xulescu, elaborez o lucrare ştiinţifică timp de 200 de zile. Deci ar trebui să mi se scadă 100 de zile din pedeapsă.

      Dacă punctul respectiv rămâne valabil, e cam acelaşi lucru ca înainte pentru “scriitorii” condamnaţi.

      Dacă punctul se abrogă împreună cu pachetul de 30 zile per carte, mi se pare abuziv.
      Pentru că eu, condamnatul Xulescu, specialist în automatică (să zicem) nu mai am aceleaşi drepturi ca Zulescu, specialist în măturat frunze.

    • Ăsta e articolul de lege complet:

      Art. 76 Partea din durata pedepsei care este considerată ca executată pe baza muncii prestate sau a instruirii şcolare şi formării profesionale
      (1) Pedeapsa care este considerată ca executată pe baza muncii prestate sau a instruirii şcolare şi formării profesionale, în vederea acordării liberării condiţionate, se calculează după cum urmează:
      a) în cazul în care se prestează o muncă remunerată în condiţiile prevăzute la art. 59 alin. (1) şi (2), pe bază de voluntariat sau în caz de calamitate, se consideră 5 zile executate pentru 4 zile de muncă, în cazul condamnaţilor majori, şi 3 zile executate pentru două zile de muncă, în cazul condamnaţilor minori şi tineri;
      b) în cazul în care se prestează o muncă neremunerată în condiţiile prevăzute în art. 59 alin. (1) şi (2), se consideră 4 zile executate pentru 3 zile de muncă, în cazul condamnaţilor majori, şi 2 zile executate pentru o zi de muncă, în cazul condamnaţilor minori şi tineri;
      c) în cazul în care munca este prestată în condiţiile prevăzute în art. 59 alin. (3), se consideră 4 zile executate pentru 3 zile de muncă;
      d) în cazul în care munca este prestată în condiţiile prevăzute în art. 59 alin. (4), se consideră 3 zile executate pentru 2 nopţi de muncă;
      e) în cazul participării la cursuri de şcolarizare sau de calificare ori recalificare profesională, se consideră 30 de zile executate pentru absolvirea unui an şcolar sau pentru absolvirea unui curs de calificare ori recalificare profesională;
      f) în cazul elaborării de lucrări ştiinţifice publicate sau invenţii şi inovaţii brevetate, se consideră 3 zile executate pentru 2 zile de muncă.
      (2) Reducerea fracţiunii de pedeapsă care este considerată ca executată pe baza muncii prestate sau a instruirii şcolare şi formării profesionale nu poate fi revocată.

  4. Ăla nu se abrogă, dar nici nu este folosit de pușcăriașii ăștia celebri, pentru că decontarea se face pe baza de muncă. Trebuie să probeze numărul de zile muncite, iar în cazul lor asta le pute foarte tare.

    Reply
    • “Trebuie să probeze numărul de zile muncite” Aici era problema. Vor sta în biblioteca închisorii. Sau va spune cineva că au stat în biblioteca închisorii. Vor copia de mână “lucrările ştiinţifice” scrise de alţii, timp de 200 de zile. Adică la fel ca până acum.
      Dacă zici că articolul ăla rămâne la fel, m-am lămurit. Nu le mai duc grija 🙂

  5. Iar aruncă Dani c-o părere și-apoi, când nu i se dă dreptate, intră în subtilități într-un domeniu ce-i e străin, devine tipar deja :))).

    Man, logic vorbind: – o lege stă în picioare și e utilă cât timp își servește scopul, iar scopul legii ăsteia era clar – încurajarea potențialului de a contribui la cultura statului a condamnaților care pot avea o astfel de contribuție.

    Când scopul este deturnat legea nu mai stă în picioare. Cum o schimbi? Punând în balanță ce câștigi și ce pierzi dacă o pierzi sau modifici:

    – ce câștigi? nu își mai micșorează pedeapsa cu maculatură toți penalii plini de bani.

    – ce pierzi? nimic. Da, nimic. În afară de lipsa lucrărilor culturale excepționale care au schimbat cursul artelor sau științelor din România din ultimii 20 de ani, nici măcar nu se aduce o atingere facilității condamnatului de a-și micșora pedeapsa – nu mai există obligativitatea micșorării și calculul matematic, dar asta nu o elimină, posibilitatea eliberării condiționate depinzând tocmai de cum ți-ai ispășit pedeapsa până atunci.

    După părerea ta orice lege abrogată pentru că nu mai corespunde realității sau nu-și mai servește scopul este o dovadă a primitivismului celor ce o abrogă.

    Alții ar zice că e vorba de niște măsuri normale, de evoluție a sistemului. Ba chiar ar zice că cineva care vede, recunoaște și stinge o vulnerabilitate masivă a sistemului e un profesionist.

    ”Mijloacele legale nu erau așa de greu de găsit” și-apoi o dai în bară c-o măsură atât de discriminatorie că leșină de râs oricine o pune în balanță cu cât ești de revoltat că vai le ia drepturile dom’le la ăia de vor să scrie pe bune. Hary, ți-a punctat deja dar tu chiar nu vezi discriminarea din măreața ta soluție legală, nu greu de găsit?

    Să recapitulăm – cine vrea să scrie scrie, faptul că a scris ceva interesant poate să conteze la eliberarea mei devreme. Justiția nu e obligată să elibereze pe nimeni mai repede pentru că a scris ceva. Ce drepturi spui că se încalcă?

    E vreun drept innăscut sau constitutional prin care trebuie să ieși mai redepe de la bulău dacă scrii ceva? Serios, de unde până unde?

    Este vorba despre niște facilități acordate pentru încurajarea conduitei bune și mărirea efortului de reabilitare – nu sunt drepturi de sine stătătoare și lipite de persoană ci există atâta timp cât sunt prevăzute de lege. Odată radiate nu aduc nicio atingere și nu pun nicio piedică unei conduite identice din partea condamnatului ci doar îi scad din motivație.

    PS – cum, tati, s-o faci primitivă pe ministru că discriminează și-apoi să vii cu o idee ca – dacă n-ai scris până atunci e clar că dacă scrii sigur nu scrii nimic adevărat ci doar maculatură? Cum, mă, cum? :)))))))))))

    Reply
    • Vlad, eu m-am referit la persoanele care pot dovedi că au lucrat în domeniul respectiv, au făcut cercetare, au publicat lucrări. Nu trebuie să fi scris ditai bolţarul. Am şi specificat asta.
      Dacă tu, Copos, n-ai scris nimic vreodată despre turism, nu poţi demonstra în vreun fel că te-a preocupat domeniul, şi deodată apari cu o carte de sute de pagini intitulată “Turismul european durabil şi provocările sale”, nu cred că se pune problema discriminării. Este o separaţie corectă în funcţie de calificările fiecăruia.

    • Ok, deci trebuie să scrii numai despre ce știi, pardon despre ce poți să demonstrezi că știi – da, mult mai bine, nu e niciun fel de discriminare, dacă n-ai patalamaua pe ceva nu scrie.

      Hai să sărim peste partea de discriminare, cine trebuie să hotărască dacă omul era calificat sau nu pentru ce a scris, cine dă aprobarea că lucrarea e pe bune a omului și pe bază de ce fel de anchetă?

    • “cine trebuie să hotărască dacă omul era calificat sau nu pentru ce a scris, cine dă aprobarea că lucrarea e pe bune a omului și pe bază de ce fel de anchetă?”

      Aici trebuia legea modificată. Eventual anchetate comisiile care şi-au dat acceptul până acum. Dacă articolul de care vorbeam mai sus rămâne la fel (şi Val zice că rămâne), ingenioasa decizie a doamnei Prună nu va schimba absolut nimic.

      Becali a recunoscut că i-a scris altcineva cartea şi el a copiat-o de mână. Cam cât îţi ia să copiezi nişte sute de pagini? Dacă eşti Becali, poate dura şi 200 de zile. În timpul ăla stai în bibliotecă şi munceşti. Hop, 100 de zile bonus!

  6. Dani,
    “Dacă punctul se abrogă împreună cu pachetul de 30 zile per carte, mi se pare abuziv.”

    Nu putem vorbi despre abuz in cazul retragerii unei facilitati care s-a dovedit a fi nepracticabila si chiar aberanta.

    Specialistul de automatizare beneficiaza de aceleasi drepturi si facilitati ca un maturator de strada.
    Amandoi pot presta munca voluntara, pot participa la cursuri de specializare sau formare profesionala, daca vor sa-si reduca pedeapsa.
    De ce sa primeasca un infractor intelectual cu skilluri de scriitor facilitati suplimentare?
    De ce sa nu primeasca atunci si frizerii bonusuri pentru coafuri fancy aplicate nevestelor directorilor de penitenciare? Sau bucatarii pentru creatii culinare de exceptie sau macelarii pentru transarea perfecta a carnii de bivolita in calduri si de ce sa nu profite si ghicitoarele in carti, de facilitati personalizate?

    Reply
    • Eu m-am gândit la cei care într-adevăr au cunoştinţe vaste într-un domeniu, au darul scrisului, pot demonstra (prin activitatea pre-închisoare) că aduc contribuţii domeniului de activitate. Dacă omul este un specialist, un savant, lasă-l să scrie. Nu-l pune să măture frunze. Lasă-l să-şi folosească adevăratele calităţi.
      Din alea 300 de “lucrări ştiinţifice”, or fi 2-3 şi pe bune. Iar dacă într-un grup de 300 de borfaşi, de impostori, ai un specialist real, mi se pare un abuz să-l pedepseşti şi pe el din cauza ălora 299.
      De ce l-am considerat abuz? Pentru că el, specialistul în whatever, va mătura frunze pentru reducerea pedepsei, în loc să-şi folosească timpul publicând lucrări de specialitate.
      Acum nu-l mai consider. Pentru că mi-am dat seama de futilitatea deciziei luate de d-na ministru.
      Ori că mături frunze, ori că stai în bibliotecă, tot reducerea aia o primeşti.
      Aşadar, m-am răzgândit. Nu mai consider abrogarea abuzivă.
      E doar o măsură primitivă şi ineficientă. Schimbă ceva, dar rămâne la fel.

  7. Dani, tu nu înțelegi rostul măsurii inițiale, tu o confuzi cu un fel de salariu care ar trebui să fie diferit de la gunoier la medic.

    Cât despre ce vorbeam noi – deci dacă vezi că niște comisii nu funcționează pentru că e vorba despre o corupție generalizată și un eșec al sistemului căpușat, soluția elegantă ar fi după tine să se facă alte comisii care să le ancheteze pe primele, nu?

    Adică exact același lucru ce se face de 20 de ani prin Parlament când vrei să se îngroape vreo inițiativă sau lege, pac o comisie. Doamne-ferește să se taie prevederea legislativă care face posibile respectivele acte de corupție și mizerie, ce primitivism…

    Pe o parte ne căinăm de mizeria birocrației și de cum statul are toate canalele blocate de proceduri complet idioate dar când se ia o măsură clară și simplă ce rezolvă problema imediat, ne plângem că e prea pe de-a dreptul.

    Să fie practic dar nu prea practic. Mă rog.

    Reply
    • În condiţiile descrise de tine, oricum nu avem vreo şansă, pentru că sistemul e corupt şi căpuşat. Dacă sistemu-i complet şi irevocabil nefuncțional, asta este. La revedere şi-un praz verde.

    • Da, generația actuală e fără speranță. Legile însă creează un nou sistem pentru generațiile viitoare – asta cu schimbarea este în noi, în fiecare e o abureală hispterească absurdă – numărul celor care se schimbă de la sine, pentru binele general, e infim. Legea aplicată schimbă societatea – dacă vrei să nu condamni viitorul, dă niște legi simple și puțin interpretabile, aia e temelia unui stat de drept.

  8. Dani,
    “Dacă omul este un specialist, un savant, lasă-l să scrie. Nu-l pune să măture frunze. Lasă-l să-şi folosească adevăratele calităţi.”

    Specialisti exista in toate domeniile. De ce sa profite de bonus doar savantii? De ce nu si cei care scriu romane politiste? Sau carti de copii? S-a constatat cumva ca in penitenciare se scriu cele mai importante carti stiintifice?
    S-au s-a constatat cumva ca savantilor le pica o mana sau doua daca fac munca fizica voluntara?

    Nimeni nu-i opreste pe savanti sa scrie carti stiintifice in inchisoare, care sa revolutioneze universul.
    Cei care chiar sunt buni, vor cerceta si scrie indiferent de bonus. Un savant adevarat nu cerceteaza pentru cateva zile mai putin in penitenciar ci pentru ca prin asta isi defineste viata.

    Reply
    • Cum văd eu soluţia: Orice carte avizată de comisie ar trebui să fie eligibilă pentru reducerea pedepsei. Specialitate sau beletristică. Comisia să fie formată din oameni competenţi şi nepărtinitori. Da, asta costă. Dar nu într-atât de mult. Cred că statul român îşi poate permite.
      Ce face comisia – În primul rând, analizează cartea şi decide dacă are vreo valoare (ştiinţifică sau beletristică). În al doilea rând, verifică dacă este plagiat. În al treilea rând, verifică dacă e scrisă de Becali. Asta nu e greu. Interviu de câteva ore cu membrii comisiei. Ce ai vrut să zici aici? Ce te-a inspirat? Ce înseamnă cuvântul ăsta? etc.

      Cum o să fie de fapt soluţia:
      Va dispărea bonusul de 30 de zile per carte. Dar puşcăriaşii cu posibilităţi financiare vor plăti (la fel ca până acum) tot felul de “universitari” ca să scrie cărţile. Iar ei vor freca menta prin biblioteca închisorii. Eventual vor copia cartea de mână. Şi fiecare 2 zile în bibliotecă vor fi considerate 3 zile de pedeapsă. Aşa e legea.

      Tot conform legii, vor fi eligibile doar lucrările de specialitate. Deci beletristică, exclus.
      “în cazul elaborării de lucrări ştiinţifice publicate sau invenţii şi inovaţii brevetate”

    • Eu nu înțeleg de ce nu vezi în comisia de eliberare condiționată la care se referă ministrul exact același lucru pe care-l spui tu. Tot de micșorare a executării vorbim, tot de niște oameni care să decidă dacă omul merită, pe bază de cărți, conduită, reeducare, pericol social – doar că nu ar fi atât de împinși matematic de lege… deci?

    • Creşte prea mult marja de subiectivism în lipsa unei legi clare. Mi se pare mai corect să ştii dinainte în ce te scalzi. Am muncit 200 de zile la cartea asta, a fost aprobată de comisie, LEGAL am dreptul la 100 de zile reducere.

    • Diferenţa e că eu vreau alte comisii, alt personal. (e mai scump şi mai complicat)
      Prună vrea acelaşi personal, aceleaşi comisii care l-au eliberat pe Becali. Doar că modifică o chestie din pix, care în realitate nu schimbă mare lucru (e mai ieftin şi mai simplist).
      Va avea câştig de cauză Prună, evident.

    • Auzi, Dani, tu cât ai muncit la cartea pe care o scrii acum? Date obiective și pe deplin cuatificabile…

      Planul practic pe care tu refuzi să-l vezi este că legea, așa cum e ea, se bazează pe o conduită normală și pe un efort propriu presupus.

      Nu ai cum nici să vezi câte zile a muncit omul la o carte și nu ai de unde să știi dacă a lucrat numai el la ea sau în ce proporție. Asta înseamnă vulnerabilitate și lege depășită de modul de operare modern.

      Iar ce spui tu, îngrădirea subiectului pe care omul scrie o carte, nu are nici ăla vreun efect în practică. O să scrie Becali despre actul filantropic ca valoare culturală și Voiculescu despre practici economice în economia de tranziție… așa, nu se pricep?

      Dintr-un unghi fără nicio legătură cu realitatea, îți înțeleg obiecțiile dacă ignor faptul că tu privești situația de condamnat ca și cum n-ar avea legătură cu o expulzare meritată din societate. Da, anulezi o portiță care ar putea fi folosită pe bune de o mână de oameni (nu este însă vreun drept garantat) și din punctul ăsta de vedere îi nedreptățești dacă alții au portițe.

      Practic însă, la cum stă situația acum, orice altă soluție ar fi expusă mult mai mut subiectivității și ar fi infinit mai discriminatorie. Cum e aia a ta, nici viabilă practic și discriminatorie sau una care ar menține legea dar ar necesita anchete pentru fiecare caz în parte…

      De asta, ca și la articolul despre legea cu câinii ciobanilor, nu m-a deranjat poziția ta naivă ci faptul că iar ai făcut-o pe deșteptul aruncând superior cu noroi, exemplificând cu o soluție nulă la fel cum povesteai despre ce pot și nu pot să facă ciobăneștii.

      Cred că ne-am învățat rău să jonglăm prea ușor cu epitete și judecăți… nu e vina noastră, cu așa clasă politică e aproape imposibil să nu, poate însă ar trebui să ne uităm un pic și la ce știm despre un lucru, două, înainte de a ataca personal pe cineva din taste.

    • Pentru că realizez când o decizie este dată cu un rost, sau este ceva rudimentar, aruncat din alte cauze, în niciun caz soluţionarea problemei.
      Fix cazul de faţă.
      Indiferent de priceperea sau habarnismul meu în domeniu, nu există vreun argument logic care să susţină ideea “Da, frate. Cu asta am rezolvat problema, felicitări doamna Prună!” Rămân aceleaşi gârbovite Mării, dar cu alte pălării.
      Cuantificarea zilelor în care s-a scris lucrarea ştiinţifică este ÎN LEGEA lăsată în continuare validă. Nu este găselniţa mea 🙂

    • Și asta arată cât de bună e legea…

      Coane, una e să zici că aia în opinia ta e o decizie rudimentară și alta e să zici că uite ce soluții simple sunt, inclusiv eu – habarnistul – am una mai bună (care pică sub toate aspectele…). Nu vezi nicio diferența, poate aceeași diferență dintre – articolul cu câinii e tâmpit, nu poate fi pus în practică și proștii ăia care cred că un ciobănesc poate omorî o căprioară (când pot, dar fiindcă ești pe lângă nu-ți poți imagina cum)?

      Oprește-te, taică, înainte să sari pârleazu :))), dă-ți cu părerea dar lasă înfieratul superior pentru lucruri pe care le stăpânești. Hai să nu extindem fotbalul la economie rurală, drept, medicină și alte alea…

    • Soluţia mea era dată ca fapt divers, nu am zis nicăieri: “Da, am căutat în cunoştinţele mele de navigaţie şi dinamica fluidelor şi uite ce inovaţie am găsit în materie de drept!”
      N-am zis “ce soluţii simple sunt!”. Probabil ai citit pe sub rânduri 🙂
      Am zis că soluţiile sunt “scumpe” şi “complicate”.

      Cred în continuare că soluţiile pot fi găsite. Dacă există fonduri şi voinţă politică (legislativă şi executivă), nu mi se pare ceva imposibil. Asta nu înseamnă ca mă ofer eu să le pun pe masă. Să le găsească cei calificaţi în domeniu.

      Atunci când o soluţie este foarte proastă, da, îmi bate le ochi şi mie (ăla din afara domeniului).
      Critica faţă de soluţia rudimentară găsită de tehnocratul Prună rămâne. Am tot dreptul să afirm superior “Băi, ce primitivă e soluţia asta!”

      La fel cum am tot dreptul să mă iau de cretinii (unii dintre ei vânători şi mari ecologişti) care pun poze cu ciobăneşti împuşcaţi pe facebook. Ştie el sigur de câinele ăla că a vânat nşpe pui de căprioară. Ce altceva să mănânce?

  9. Să nu se înțeleagă că te pricepi numai la fotbal, vorbeam de român în general și blogger în special :))), la fotbal avem dreptul să ne pricepem toți dar la restul poate ar trebui să mai și știm – nu ca să ne dăm cu părerea ci ca să ajungem să facem mișto de cineva.

    Reply
  10. Ce zici tu de citit printre rânduri?

    ”Mijloacele legale nu erau aşa greu de găsit. O regulă de bază ar putea fi asta – Să nu te izbească iluminarea după ce ai intrat la închisoare.”

    Uite – simplu ca bună ziua de la Dani ia soluția câștigătoare, pfuu ce proastă e ministresa.

    C-apoi ai văzut că soluția ta e paralelă și te-ai gândit că-i un pic mai greuț decât ți s-a părut când ai băgat textul asta e partea a doua :)))

    Vrei să-ți citez și din articolul cu câinii în care înfierai pe ăia care habar nu au cu ce se mănâncă natura pentru că au impresia că un ciobănesc poate prinde o căprioară?

    Nu-i bai, Dani, asta cu dreptul de a-ți bate pula de cineva doar dacă știi ceva în domeniul ăla e doar o părere personală, contrazisă de mai toată blogosfera românească.

    Reply
    • “O regulă de bază ar putea fi” Diferenţă mare între “ar putea fi” şi “este” :))
      De ministreasă nu am zis pe undeva că este proastă. Doar că a venit cu o soluţie proastă (din punctul meu de vedere). Şi că, probabil, este depăşită de evenimente. Prea mare presiunea din partea presei, prea puţine soluţii imediate.
      Cum zice şi respectabilul articol:

      “Aoleu! Completamente scăpat de sub control. Teribil fenomen trebuie să fie ăsta. Doamnă, dacă vă simţiţi depăşită de fenomen, copleşită de literatura becaliană, puteţi face oricând un pas în spate. Nimeni nu vă obligă să căraţi cruci mesianice pe Dealul Spirii.”

    • Deci cum Dani, sari peste – ”mijloacele legale nu erau așa greu de găsit” – și ajungi la diferența dintre ”ar putea fi” și ”este”?

      Cu alte cuvinte explici că soluția ta era ipotetică nu deja pusă în practică? Măi, măi, dacă înțelegeam asta sigur nu trăgeam concluzia din – mijloacele legale nu erau așa greu de găsit – că ți se pare simplă treaba.

      Și nici nu credeam că dacă ție, un om care nu stăpânește dreptul chiar total, ți se pare simplă treaba atunci pe ministresă nu prea o duce capul…

      Dar na, m-a încurcat ”ar putea fi”.

    • “mijloacele legale nu erau așa greu de găsit” este o alegere nefericită de cuvinte.
      Dar a venit în contextul în care Hary a prezentat-o ca pe o imposibilitate.
      În contextul ăsta, a nu se citi “mijloacele legale erau uşor de găsit”. Ci “mijloacele legale se puteau găsi”. Mesajul era pentru Hary şi cred că el a înţeles nuanţa.

      Ne-am clarificat pe deplin acum? :))

    • În principiu, ştii foarte bine că nu o să o scoţi vreodată la capăt…
      Nu mai bine vezi ce-ţi mai fac magicienii şi eu mă întorc la Cocoşul meu? :))

    • Da :))) exact alegere nefericită de cuvinte mi s-a părut și mie :))))

      Nu-s la magicieni sunt la tălâmbu ăla de Petru, că altfel nu-mi făceam treabă pe-aici dar iar s-a încurcat năucu prin pădure.

    • Dă-i şi tu nişte superputeri. Dacă-l laşi molâul romanului, normal că nu se descurcă. Ceva bătălie cu şapte vampiroaice svelte şi nimfomane, musai prezentat fotografic. Şi video.

  11. Wow, nu pot sa cred ca Dani a continuat discutia…:)

    Vlad a pus punctul pe i:
    “o lege stă în picioare și e utilă cât timp își servește scopul, iar scopul era clar – încurajarea potențialului de a contribui la cultura statului a condamnaților care pot avea o astfel de contribuție. Când scopul este deturnat legea nu mai stă în picioare.”

    Dupa ce am mai investigat putin pe tematica, am ajuns la concluzia ca nici scopul initial al acestei facilitati nu mai exista. Prevederea exista inca din 1969 in dreptul roman, de pe vremea cand statul roman inchidea destul de multi intelectuali din motive politico-ideologice. Scopul acestei facilitati era de-ai converti pe “rebeli” dandu-le ocazia sa-si spele din pacate, daca scriu carti stiintifice compatibile cu ideologia politica a statului roman. Nu se punea la vremea respectiva problema verificarii autenticitatii si valorii lucrarii stiintifice la modul obiectiv. De aceea nu exista prevederi care definesc eligibilitatea, nici norme de aplicare functionale si practicabile. La vremea aceea era foarte clar ca lucrarea “stiintifica” trebuia sa se incadreze in doctrina materialist-dialectica a comunismului real existent din Romania. Asta trebuia sa constate comisia de evaluare si putea sa o faca orice functionar de stat indoctrinat. Lucurile erau clare si simple. Era o masura educativa eficienta, pentru ca motiva suplimentar un intelectual “ratacit” sa se indrepte…

    Prevederea a fost preluata fara a fi modificata, la urmatoarele actualizari ale legii in 2006 si 2013. Cifrele arata ca din 2007 pana in 2010 a fost scrisa o singura carte per an in inchisorile romanesti. Probabil pe acolo sunt si cifrele din 1990 pana in 2007. Dupa 2010, brusc a inceput sa infloreasca creativitatea si spiritul de cercetator in randul detinutilor romani, ajungand in anul trecut la un apogeu de 300 de carti stiintifice scrise in penitenciare.
    Aceasta cifra arata in toata splendoarea ei existenta unei industrii CORUPTE, care s-a creat in jurul acestui fenomen.

    In aceste conditii, singura si unica masura logica si fireasca este abrogarea acestei facilitati, care a scapat complet de sub controlul statului.
    Daca o facilitate de orice fel (fiscala sau judiciara) nu aduce niciun beneficiu cuantificabil statului, adica nu mai are niciun scop justificat, dar in schimb iti creaza doar probleme si belele, TREBUIE sa o elimini.

    Orice alta masura nu se justifica, pentru ca inseamna risipirea resurselor materiale si umane ale statului.

    Dani, da-mi te rog un singur argument valid din punct de vedere economic, cultural si politic, adica din punct de vedere al intereselor statului roman, de ce ar trebui doamna ministru sa investeasca in facilitatea respectiva? Da-mi un motiv de ce avem nevoie de aceasta prevedere?

    Reply
    • Dani nu a luat poziția pentru utilitatea practică a măsurii sau valoarea ei pentru societate ci a considerat discriminatoriu ca tocmai cel mai valoros exponent al societății – scriitorul – să nu aibă o prevedere separată, care să-i recunoască statutul special de condamnat față de infractorii vulgari, ăia de muncesc cu mâinile.

    • De ce ar trebui doamna ministru sa investeasca in facilitatea respectiva – Pentru că, dacă modificarea e aceea pe care am înţeles-o eu, şi în 2016 vom avea tot sute de “lucrări ştiinţifice”. De ce între 2007 şi 2010 a fost publicată o singură carte? Nu avea cine să le scrie.
      Marii corupţi, cei care îşi permit să arunce bani în cadre universitare, edituri şi comisii de anchetă, au început să intre la închisoare după 2010 – apogeul fiind în ultimii 2-3 ani, fix când a explodat şi numărul de “lucrări ştiinţifice”.

      Ce a cauzat problema? Sistemul coruptibil. A fost nevoie doar de cineva cu bani care să-l anime.
      Se schimbă sistemul prin decizia d-nei ministru? Nu. Rămâne acelaşi personal incompetent sau corupt, rămân aceleaşi comisii de eliberare condiţionată. Se schimbă puşcăriaşii? Nu. Tot ăia care îşi permit să plătească lucrări ştiinţifice rămân. Au în continuare dreptul să producă lucrări ştiinţifice pentru zile de libertate? Da. Abrogarea aia rudimentară cu 30 de zile nu schimbă mare lucru.

      Argument valid din punct de vedere economic, cultural si politic – Nu te gândi ce are statul de câştigat dacă investeşte în reformarea comisiilor de anchetă care l-au eliberat pe Becali. Gândeşte-te ce are de pierdut dacă nu investeşte.
      Va fi o nouă problemă bifată ca “Rezolvat” în ochii opiniei publice. Dar care, în realitate, va rămâne tot acolo.
      Nu vor mai apărea titluri de o şchioapă “Vanghelie a scris CINCI cărţi”. Pentru că “Vanghelie a muncit 200 de zile în biblioteca închisorii” nu sună la fel de dramatic.

    • A, şi dacă modificăm complet legea, nu doar la nivelul celor 30 de zile, şi extirpăm tot ce ţine legat de scris, mi se pare abuziv. Scrisul este tot o muncă, la fel ca restul muncilor prestate în închisori.
      Iniţial, am crezut că despre modificarea asta este vorba.

    • Până la urmă, tot DNA-ul ar fi cel mai eficient. Să dea 2-3 exemple de profesori universitari care au luat şpagă pentru recomandări. Profesorul universitar girează prin funcţia sa în cadrul universităţii, nu ca privat. Deci ar avea motive DNA-ul să îşi bage coada.
      Suficiente 2-3 exemple, pe urmă nu se mai gudură niciunul pe lângă banii lui Becali.
      Tăiem de la rădăcină – Penitenciarul aprobă cererea deținutului de a începe să scrie o lucrare științifică doar dacă un profesor universitar îl recomandă pentru acest lucru. Prin scrisoarea lui de recomandare, profesorul confirmă că deținutul respectiv are calificarea, este capabil să înceapă o astfel de lucrare.

      Profesorii universitari îşi vor da recomandarea doar dacă sunt convinşi de calificarea şi capacitatea deţinutului. Nu pentru bani. Problemă rezolvată. Fără abrogări, fără modificări de lege, fără abuzuri.
      Tot zicea Vlad că nu dau soluţii :))

  12. ”Abrogarea aia rudimentară cu 30 de zile nu schimbă mare lucru” – mă ce chestie, tot articolul este construit pe – de ce se schimbă aia și cât e nedrept – și-acum construiești necesitatea reconstrucției sistemului tocmai pe prezumția că aia nu schimbă mare lucru și că sistemul e corupt.

    Asta după ce-mi răspunzi mie în comentarii că dacă e așa cum zic eu și sistemul e atât de corupt de sus până jos, atunci să zicem pa și la revedere.

    :)))) ești amuzant rău.

    Iar baza ultimei tale schimbări diametrale de poziție o constituie asta – să lăsăm legea dovedidă extrem de vulnerabilă în picioare dar să aducem oameni curați în sistem, să-i dăm pe toți ăștia afară și să aducem alții, oameni nepătați de pe planeta corecților. Măcar cu ăia suntem siguri că, deși legea e vulnerabilă, n-o să vrea niciunul să profite de ea…

    :)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))

    Să-ți recapitulez parcursul mental articol+comentarii:

    1. Ce porcărie de măsură primitivă și grosolană care discriminează cumplit HUOOOO. Dar stai că nu schimbă nimic.

    2. Mai bine nu lăsăm să scrie decât pe cine a mai scris. Vezi ce simplu era? Ba nu, nu e simplu e complex și parcă e puțin discriminatoriu – mă gândeam doar să scrie pe subiecte la care se pricepe, deci dacă nu a scris nimic să nu scrie iar dacă a scris ceva să scrie tot pe tema aia.

    Gata. E tot discriminatoriu și nu are efect practic, orice subiect poate fi făcut să sune cultural și scris din perspectivă științifică… eh, well, m-am liniștit cu soluția mea dar asta nu înseamnă că ministreasa nu e o primitivă.

    3. Dacă zici că sistemul e corupt atunci e degeaba orice. Ba nu, nu e degeaba, hai că am o soluție, tot elegantă și practică – să lăsăm legea vulnerabilă și să băgăm resurse masive (nu contează că nu sunt) de restructurare și personal nou (și corect și pregătit, câteva zeci de mii din ăștia și-i schimbăm pe toți).

    Da, evident că dacă legea rămâne vulnerabilă niciunul din ăștia noi nu o să ia niște bani în plus pe o chestie permisă legal, niciunul pentru că sunt corecți – nu de asta i-am schimbat?

    * Cam așa ți s-au schimbat și adunat ideile, încercând să susții un punct de vedere care nega o chestie simplă și clară – legea e vulnerabilă și o schimbăm.

    Când negi o soluție obligatorie, eliminarea vulnerabilităților din lege înainte de a face orice altceva (schimbat oameni, sistem, draci laci) e ca și cum ai spune că nu astupi gaura din acoperiș ci trebuie să lucrezi întâi la modul în care ploaia afectează podelele pentru că pe viitor s-ar putea să mai apară și alte găuri și atunci soluția, indiferent de cât ar dura și ce resurse ar cere, ar fi elegantă dom’le nu primitivă.

    Cap – stâlp – mers în cerc juma de metru – cap – stâlp ă mai mers în cerc un metru – cap – stâlp. Fir-ar al dracu de stâlp e tot acolo.

    Reply
    • Cum spuneam, nici ăștia mai breji din mediul online nu-s în stare să spună – da, tată, am dat cu bâta-n baltă și n-am gândit corect – în loc de asta preferă să se contrazică singuri și să se încurce în idei, greșind de cinci ori cât au greșit inițial cu sentințele de pe Muntele Părerilor și fiind teribil de amuzanți pe parcurs.

    • Vlad, reluam discuţia inutil. Am mai zis:
      1. Am crezut că se elimină complet partea cu scrisul din lege. Mi s-a părut abuziv. Pentru că scrisul e tot muncă. Cât timp comisiile de anchetă sunt corupte, condamnaţii cu bani vor găsi alte îndeletniciri. Se fac pictori, pianişti, profesori – Giovani Becali a predat limbi străine la puşcărie. Nu-i bai. Le eliminăm şi pe astea. Care abuz?

      2. M-am informat mai bine şi mi-am dat seama că articolul de lege nu se schimbă. Cel puţin Prună nu a zis nimic despre schimbarea lui:
      (f) din art 76:
      “în cazul elaborării de lucrări ştiinţifice publicate sau invenţii şi inovaţii brevetate, se consideră 3 zile executate pentru 2 zile de muncă.”

      În concluzie, mi-am revocat partea cu abuzul. A rămas doar cea cu primitivismul soluţiei. Pentru că nu va schimba mai nimic. O dăm acolo, să fie ceva de ochii lumii.

      Trebuie să existe şi alte soluţii. Poate chiar aia de mai sus cu DNA-ul.

  13. O singură completare – de ce ar pune cineva egalitate între o declarație de intenție într-un interviu sau conferință de presă și un text de lege/ordonanță?

    Nu serios… analize peste analize pe două vorbe, de parcă ar fi vorba despre un proiect de lege care se poate discuta pe puncte și e depus în forma aia spre votare.

    Nu e logic că nu ai cum să atingi punctele și argumentația completă într-o declarație de intenție la microfon?

    Observația e tangențială cu articolul dar dacă la jurnaliști înțeleg să sară în sus pe firmituri de informație că așa creează buzz și ăsta e scopul nu informarea, de ce omul de rând și-ar face păreri atât de pasionale din așa sursă?

    Reply
    • Vrei să spui că soluţia ministrului este de fapt una complexă, dar nu a spus tot? A aruncat doar nişte firimituri într-un interviu?

      Uite, să nu credeţi că sunt singurul nebun care a văzut ceva în neregulă în chestiunea asta.
      S-a trezit şi maestrul Cristoiu să scrie azi un articol. Multe dintre idei, aceleaşi pe care le-am scris eu ieri, în articolul meu.

      http://www.evz.ro/raluca-pruna-sau-scarpinarea-pe-burta-a-opiniei-publice-chiar-si-atunci-cind-burta-e-ca-de-scroafa-romania-lui-cristoiu.html

      Se termină aşa:

      “Marea problemă nu e abrogarea prevederi, ci introducerea unor criterii mult mai sigure care să contracareze interpretarea șmecherească.

      Dînd curs hei-rupismului care definește Guvernul Dacian Cioloș, obsedat ca nici un alt Guvern postdecembrist de scărpinarea pe burtă a opiniei publice, chiar și atunci cînd burta e ca de scroafă, Raluca Prună, ministra Justiției, propune nici mai mult nici mai puțin decît abolirea în România a unui principiu democratic vechi de cînd democrația.”

      A se scuza lipsa i-ului din “prevederi”. O fi fost maestrul obosit în dimineaţa asta :))

    • Dani,
      ma faci sa rad.

      Cristoiu s-a transformat intr-un fanatic luptator anti-Iohannis si anti-guvern tehnocrat, folosind argumente decupate din teoria conspiratiei impotriva neamului nostru sfant.
      Ne spune de fiecare data cat suntem de vanduti strainilor si cat de mult suntem marionetele serviciilor straine, care au pus stapanire pe tara. Orice face guvernul actual este criticat, orice activitate sau inactivitate a lui Iohannis este desfiintata. Nu mai poate fi luat in serios “ardei umplut”.
      Mie personal mi-e sila sa-l mai citesc, a ajuns deja la nivelul Antenelor din ultima campanie electorala prezidentiala.

      Ii vad toate articolele si pe activenews.ro. 🙂 Crezi ca este o coincidenta? 🙂

    • Am zis că poate nu formulez eu coerent şi de-asta nu îmi pot transmite punctul de vedere. Iar Cristoiu o fi formulat mai meşteşugit 🙂

      “Pentru cei care muncesc cu brațele, Legea din 2013 stipulează un număr de zile muncă în schimbul unui număr de ani reduși din condamnarea inițială.

      Dar cei care muncesc cu mintea, pentru aceștia ce soluție a găsit legiuitorul?

      Una foarte simplă.

      Zice paragraful f al articolului 96:

      „În cazul elaborării de lucrări ştiinţifice publicate sau invenţii şi inovaţii brevetate, se consideră 30 de zile executate, pentru fiecare lucrare ştiinţifică sau invenţie şi inovaţie brevetate.”

      E o prostie, cum caută să ne convingă trăncănitorii de serviciu ai televiziunilor de știri?

      Doamne ferește!

      Potrivit principiului constituțional al egalității de șanse, dacă ajunge la închisoare, un Albert Einstein trebuie să se bucure de același drepturi ca și nea Gigel de la Sculărie.

      Nea Gigel de la Sculărie știe să bată cuie ca nimeni altul.

      Albert Einstein nu știe să bată cuie, dar știe să elaboreze Teoria Relativității.

      De ce să-i luăm lui Albert Einstein dreptul de a trudi la o lucrare științifică în schimbul eliberării condiționate?”

      Am încheiat citatul.

      Exemplul cu Einstein este deplasat şi nu cred că e cazul pentru societatea noastră, dar în rest, de la ideea asta am pornit.
      Evident că nu productivitatea condamnatului este ţinta ideii. Ci egalitatea de drepturi – Tu baţi cuie, primeşti recompensă. Eu scriu cărţi, primesc recompensă.

    • PS: Eu am evitat exemplul lui Einstein în articol şi am dat exemplul ăsta:

      “Nu găsiţi discriminatorie şi abuzivă situaţia în care mecanicul lustruieşte șaibe şi căştigă zile de libertate, iar specialistul în chirilică descoperă un nou sfânt doar din dragoste pentru popor?”

      Dar e aceeaşi idee.

    • Dani,
      inteleg ideea, problema este ca maestrul Cristoiu si tu ati interpretat prevederile de liberare conditionata gresit.

      In art 96 lit a-e, se vorbeste concret despre munca remunerata, neremunerata, scolarizare si cursuri de formare profesionala si de echivalentul lor in zile de detentie.

      Litera f al art 96, nu se refera la o alta forma de munca, de scolarizare, sau de formare profesionala, ci la o cu totul alta activitate.

      Prin urmare, elaborarea de lucrari stiintifice publicate sau de inventii brevetate, nu poate fi interprata ca munca, in spiritul acestei legi. Din acest punct de vedere nu poti invoca dreptul la sanse egale in randul detinutilor. Fiecare are dreptul la munca si poate sa munceasca in schimbul unor zile de detentie.

      Dpdv al liberarii conditionate, califcarea detinutilor este irelevanta. Nu se dau zile mai multe sau mai putine in functie de meseria pe care o au, ci in functie de tipul de activitate prestata: munca remunerata, neremunerata, scolarizare, formare profesionala, elaborare de carti stiintifice.

      Prin abrogarea ultimei prevederi nu limitezi drepturile unor detinuti, ci doar elimini un tip de activitate eligibil pentru liberarea conditionata, pentru ca s-a dovedit a fi nepracticabil si a generat abuzuri si coruptie.

      Raspunsul la intrebarea lui Cristoiu: “De ce să-i luăm lui Albert Einstein dreptul de a trudi la o lucrare științifică în schimbul eliberării condiționate” este urmatorul:

      Lui Einstein nu i s-a luat niciun drept. Dimpotriva, s-a eliminat o prevedere, care s-a dovedit a fi impracticabila si discriminatorie, pentru ca a hranit caracatita si a favorizat un anumit cerc de oameni (din pacate nu au fost oamenii de stiinta).

      Einstein sau inginerul mecanic, sau frizerul sau zidarul, are in continuare aceleasi drepturi ca oricare alt detinut.

  14. Dani,
    Sincer nu-ti inteleg logica.
    Zici asa:
    1. daca scoaterea completa a scrisului de carti iese din schema, masura e abuziva.
    2. Daca ramane lit f din art 76 neschimbat, nu se schimba nimic. E doar praf in ochi.

    Nu stim inca exact cum va arata legea dupa dezbaterea publica.
    In opinea mea insa, se va scoate complet facilitatea scrisului de carti stiintifice, deci inclusiv lit f din art. 76. Nu este nevoie de o asemenea prevedere, nu a adus nimic bun, dimpotriva, facilitatea a fost violata si deturnata. Sunt convins ca in urma dezbaterii publice, prevederea va fi eliminata complet.

    Am explicat si eu si Vlad de ce aceasta masura nu este un abuz.
    Conteaza mai putin faptul ca si scrisul este o munca. Atunci cand vorbim despre o facilitate, conteaza mult mai mult scopul muncii prestate, nu tipul muncii. In opinea mea, si din fericire si a majoritatii in acest caz, Romania nu are nevoie de detinuti care sa scrie poezii si nici de infractori care sa faca cercetari stiintifice. Exista destui poeti si cercetatori in libertate care sa se ocupe de aceste activitati.

    Scrisul de carti in general si carti stiintifice in special in inchisoare, nu are nicio utilitate economica, culturala sau stiintifica pentru Romania, nu este nimic ce ar merita promovat.

    Faptul ca detinutii au voie sa scrie carti, daca se pricep si vor sa o faca, este deja o facilitate in sine. Faptul ca poti opta sa scrii in detrimentul maturarii frunzelor, este deja o facilitate. Nu mai este nevoie de o premiere suplimentara a acestei activitati. In primul rand pentru ca nu castigi nimic cuantificabil (drepturile de autor nu pot fi instrainate, cum s-a intamplat pe vremea comunistilor, ci sunt in proprietatea autorilor de carte) si in al doilea rand pentru ca premiind scrisul, discrimizezi de exemplu bucatarii si medicii infractori.
    Logic ar fi sa constati mai degraba ca legea actuala este discriminatorie, nu ca abrogarea ei ar fi un abuz.

    Cine vrea sa iasa mai repede din inchisoare, poate presta munca de volontariat, in folosul societatii. Conteaza mai putin tipul muncii prestate. Se presteaza ceea ce se cere si este de folos comunitatii. In calitate de infractor, te adaptezi nevoilor inchisorii si societatii. De asemenea poti participa la cursuri si specializari. Posibilitati sunt multe si suficiente.

    Inchisoarea nu e un loc unde infractorii merg sa faca si sa munceasca ce le place si ce vor, nu e un loc in care-si pot realiza visele personale. Pur si simplu nu pot intelege cum ajungi tu la concluzia ca abrogarea completa a legii este un abuz.

    Iar in ceea ce priveste punctul 2, daca ca prin absurd ar ramane lit. f din art 76 in picioare, tot ar trebui sa vorbim despre o masura buna. Nu asa de buna cum ar fi abrogarea completa, dar suficient de buna pentru da o lovitura serioasa celor care au abuzat de aceasta prevedere. Signalul ar fi evident, multi detinuti se vor gandi de trei ori inainte sa scrie o carte, iar avocatii nu ar mai fi atat de entuziasti in a “vinde” aceasta solutie.
    In orice caz, simplul fapt ca s-ar abroga prevederea celor 30 de zile bonus pentru o carte, ar reduce substantial abuzurile. Pentru ca justitia ar avea parghiile necesare pentru a controla fenomenul, adica pentru a interpreta prevederea in spiritul legii. Nu mai ar fi legata la maini si la picioare.

    Indiferent din ce unghi privesc situatia, cele 2 motive invocate de tine, nu stau in picioare.

    Reply
  15. Da, Dani, eu cred că în marea majoritate a cazurilor un proiect de lege este mult mai complex decât cuprind două vorbe despre intenția unei măsuri.

    Și mai cred că jurnaliștii ignoră de multe ori informația completă, schimbându-i sensul, tocmai pentru performanța textului – vezi impozitarea nouă pe clădiri, știre ce circulă efervescent pe net de vreo lună și…

    Reply
  16. Dani, ce naiba ne-ai facut?
    Ne-ai dezinformat total. Am studiat inca odata legea si am constatat ca art. 76 invocat de tine (din legea nr 275/2006) a fost abrogat si inlocuit de art. 96 din legea 254/2013)!

    La punctul f din art 96 al legii 254 din 2013, scrie asa:

    “f) în cazul elaborării de lucrări ştiinţifice publicate sau invenţii şi inovaţii brevetate, se consideră 30 de zile executate, pentru fiecare lucrare ştiinţifică sau invenţie şi inovaţie brevetate.”

    Articolul 96 complet al legii 254/2013, care inlocuieste art 76 al legii 275/2006 este asta:

    “Partea din durata pedepsei care este considerată ca executată pe baza muncii prestate şi/sau a instruirii şcolare şi formării profesionale
    (1) Pedeapsa care este considerată ca executată pe baza muncii prestate sau a instruirii şcolare şi formării profesionale, în vederea acordării liberării condiţionate, se calculează după cum urmează:
    a) în cazul în care se prestează o muncă remunerată, se consideră 5 zile executate pentru 4 zile de muncă;
    b) în cazul în care se prestează o muncă neremunerată, se consideră 4 zile executate pentru 3 zile de muncă;
    c) în cazul în care munca este prestată pe timpul nopţii, se consideră 3 zile executate pentru două nopţi de muncă;
    d) în cazul participării la cursurile de şcolarizare pentru formele de învăţământ general obligatoriu, se consideră 30 de zile executate pentru absolvirea unui an şcolar;
    e) în cazul participării la cursurile de calificare ori recalificare profesională, se consideră 20 de zile executate pentru absolvirea unui curs de calificare ori recalificare profesională;
    f) în cazul elaborării de lucrări ştiinţifice publicate sau invenţii şi inovaţii brevetate, se consideră 30 de zile executate, pentru fiecare lucrare ştiinţifică sau invenţie şi inovaţie brevetate.
    (2) Reducerea fracţiunii de pedeapsă care este considerată ca executată pe baza muncii prestate sau a instruirii şcolare şi formării profesionale nu poate fi revocată.”

    Prin urmare, iti ramane numai varianta abuzului care dupa cum am aratat provine dintro interpretare gresita a conditiilor de liberare conditionata. Prin abrogarea literei f al articolului 96, nu se incalca niciun drept al detinutilor!

    Reply
    • Pe mine nu m-a dus Google acolo 🙂
      Am ajuns aici – http://legeaz.net/legea-275-2006-executarea-pedepselor/art-76-partea-din-durata-pedepsei-care-este-considerata-ca-executata-pe-baza-muncii-prestate-sau-a-instruirii-scolare-si-formarii-profesionale

      Aici am văzut articolul 76.
      La final am citit asta:
      “Lege nr. 83/2010 – pentru modificarea şi completarea Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal din 13 mai 2010, M. Of. 329/2010”

      M-am dus să caut modificările apărute în legea din 2010 şi am găsit asta:

      http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_83_2010_modificare_executarea_pedepselor_masurilor_dispuse_organe_judiciare_cursul_procesului_penal.php

      Iar singurele modificări pentru articolul 76 au fost astea:

      La articolul 76 alineatul (1), literele a) si e) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
      “a) in cazul in care se presteaza o munca remunerata in conditiile prevazute la art. 59 alin. (1) si (2), pe baza de voluntariat sau in caz de calamitate, se considera 5 zile executate pentru 4 zile de munca, in cazul condamnatilor majori, si 3 zile executate pentru doua zile de munca, in cazul condamnatilor minori si tineri;
      ………………………………………………………….
      e) in cazul participarii la cursuri de scolarizare sau de calificare ori recalificare profesionala, se considera 30 de zile executate pentru absolvirea unui an scolar sau pentru absolvirea unui curs de calificare ori recalificare profesionala;”.

      Deci modificate doar punctele a şi e. Nu f.

      La finalul legii din 2010 nu am mai avut trimiteri spre altă lege din 2013. Cum am avut la finalul legii din 2006.

      Dacă zici că se scoate definitiv orice reducere de pedeapsă pentru “scriitori”, rămâne valabilă informaţia pe care am avut-o când am scris articolul. Şi zeci de comentarii despre ceva ce nu există…

    • Dani,
      intamplator sau nu, Datagroup a realizat produsul (portalul) http://www.legalis.ro pentru firma CH Beck si livreaza content + administreaza acest produs online. Deci sursa mea este valida.
      Nu pot sa dau link pentru ca continutul e pe bani.:))

      Ar fi fost ciudat sa existe doua articole despre aceeasi tema, in versiuni usor diferite, nu ti se pare?

  17. Comentariile mele sunt despre lipsa de logică, informare, cunoștințe în domeniu și atitudinea sarcastico-superioară fără nicio bază ale articolului și comentariilor de după – eu zic că au o tematică palpabil de existentă în condițiile astea :))))))))))))))

    Reply
    • Tocmai nesăbuinţa mea de a mă informa pe google a fost problema.
      Am neglijat prima regulă a blogging-ului de succes – Pune articolul şi ignoră comentariile care te contrazic.
      Iar dacă vezi că insistă, banează comentatorul – Aici vorbim deja despre blogging VIP.

    • Adevărul e Dani (și noi facem parte din fenomen), că internetul a devenit mai degrabă o unealtă de dezinformare decât o sursă de informație și că de multe ori, chiar cu cele mai bune intenții, o căutare normală nu-ți furnizează date corecte și trebuie perseverență ca să fii sgur de ele.

      De asta mi-ar place o altfel de conduită din partea celor care produc conținut pe net – dacă de la cei care scriu la comandă nu ai la ce să te aștepți, ei prezentând problema din unghiul cerut, de la ceilalți aș vrea mai multă atenție (nu neapărat la punctul lor de vedere ci la informațiile și raționamentele obiective pe care le reține lumea).

      Am să scriu un articol separat pe tema asta – un fel de deontologie a bloggerului dezinteresat.

  18. ”Tocmai nesăbuinţa mea de a mă informa pe google a fost problema.”
    Asta ar fi un articol util, cel putin pt. mine: De unde ne informam corect in ziua de azi?
    Ar fi buna o dezbatere pe tema asta.
    Tot mai multe ziare au trecut in online, tot mai inexistenta presa scrisa…de-a lungul timpului iti formezi obiceiul de a citi(deschide) anumite pagini, apoi o faci din reflex, chiar daca e din ce in ce mai putin satisfacator.Pana iti provoaca o senzatie viscerala de disconfort, aproape ca ti se strapezesc dintii concomitent cu o durere de cap.Asta mi s-a intamplat mie cu ziarul ”Gandul”, iar astazi cu ”Adevarul”.(pana acum vreo 5-6 ani ma uitam si la ”in gura presei”….))))))

    Reply

Leave a Comment.