Eroul cioban și habarnistul de facebook

Pentru cine nu are răbdare să se informeze dintr-un text mai lung: pentru că știți despre oierit și natură fix nimic, pentru că nu sunteți în stare să faceți niște legături logice, pentru că naționalismul de carton ridică la rang de simbol niște afaceriști ca oricare alții, ați reușit să vă contraziceți principiile voastre normale și să feriți de limitări normale o industrie care exploatează mediul aproape pe gratis, cu efecte peste cele ale braconajului pe care-l huliți atât. V-au mânat ca pe-o turmă de oi.

*

Dani, colegul meu de reacții, a băgat un articol despre nedreptatea teribilă ce li se pregătește ciobanilor, aceste simboluri naționale de românism pur și aplecare asupra modului natural și curat de a face lucrurile.

După câteva comentarii mi-am dat seama că singurele lucruri pe care le știe el despre oierit sunt culese din Baltagul iar majoritatea dintre voi, după cum am văzut pe FB, nici atâta nu știți.

Așa că articolul ăsta încearcă să vă informeze pe voi, habarniștii militanți din online și să vă arate că ați ajuns, mulți dintre voi, să vă contraziceți chiar principiile pe care în mod normal le apărați cu strășnicie.

Voi culege argumente (prostii, dar hai să le zicem blând) din articolul și comentariile colegului, că altele n-aveți nici voi.

1. Oieritul se practică la noi de milenii, dacă nu a făcut rău până acum înseamnă că nu face rău și gata.

Argumentul ăsta, plus cel cu populația care nu a crescut, sunt pur și simplu idioate. Populația nu a crescut și totuși am rămas fără pește în ape de la pescuit, populația nu a crescut și totuși se taie păduri într-un ritm stupefiant, populația nu a crescut și totuși producătorii de alimente și băuturi produc infinit mai mult, populația nu a crescut și totuși se construiesc case, cum se poate așa ceva?

Măi, băieți și fete, pe lângă voi a trecut schimbarea la o societate de consum? Nu v-a anunțat nimeni că la noi și în lume se produce și se aruncă mult mai multă mâncare decât acu 50 de ani?

Da, populația nu a crescut însă ăsta nu e un indicator dacă societatea s-a schimbat radical și s-au deschis granițele. Numărul oilor nu este legat de numărul de persoane ci de câți bani poți să faci cu ele. De asta se taie pădurile, de asta s-a dus naibii peștele din ape, nu pentru nevoi personale ci pentru bani.

Ce s-a mai schimbat?

Transhumanța, adică plecarea oilor sute sau chiar mii de kilometri de la șes la munte, nu mai există. Nu mai există pentru că infrastructura, granițele, traficul, regulile proprietății o fac nepracticabilă în zilele noastre.

Asta e prima schimbare notabilă și înseamnă că oile se plimbă pe un teritoriu mult mai mic.

A doua schimbare notabilă vine din faptul că oieritul produce bani mulți în zilele noastre. Dacă acu o sută de ani ciobanul era cel care avea grijă de oile oamenilor (îi dădeai oile să ți le plimbe și primeai brânză, lână, miei iar el își lua parte), acum ciobanul e proprietarul majorității oilor.

În ce se traduce asta? Într-o creștere masivă a numărului de oi, oieritul schimbându-se de la un număr dictat de câte oi îi trebuie satului ca să mănânce la cât de multe oi poate duce un cioban pentru profit.

Avem deci oi mai multe (se estimează undeva la 10 milioane) care merg mai puțin. Dacă v-ați fi scos capul din fund și v-ați fi gândit puțin înainte de a scoate argumentul cu oieritul milenar care nu s-a schimbat poate că v-ați fi întrebat de ce când erați copii nu vedeați stâni peste tot, în orice petec liber de iarbă, cum vedeți acum de la munte la șeș…

2. Ce efecte are oieritul asupra faunei și florei?

Spre deosebire de voi, care vă dați cu părerea știind oile din poze și ciobăneștii de prin curtea pensiunilor unde sunteți agro-turiști, eu vorbesc de ce știu la primă mână, aici de lângă mine.

Efectul transhumanţei asupra faunei şi florei este insesizabil. De asta am şi zis de vechimea obiceiului. Dacă mii de ani fauna şi flora nu au fost distruse de oierit, mă îndoiesc că se va întâmpla acum. A crescut numărul ciobanilor sau de ce?
Principalii inamici sunt vânătorii şi turiştii iresponsabili. Plus hoţii care defrişează ilegal.

Ăsta e citat din Dani, reprezentativ pentru voi toți și arată cât de paraleli sunteți cu problema. Știți care e diferența dintre o bucată de munte pe care se plimbă oile și una fără oi? Un metru de iarbă și flori, sute de mii de albine sălbatice, mii de păsări.

Lovindu-mă de absurditatea primei propoziții din citat mi-am dat seama că omul, la fel ca voi, n-a văzut în viața lui o bucată de pământ lăsată în pace de om, altfel cum să trântească așa tâmpenie?

Și nu e vorba numai despre asta, că rad flora pășunilor ci o și schimbă. Ciulinii și alte drăcii de care oile nu se ating ajung să preia terenul. Și-apoi vine Dani în plimbare și dă peste pășuni întregi fără flori și fluturi, pline de scaieți și buruieni amare și crede că așa e normal să fie.

Știi cum îți dai seama care e presiunea pusă de turmă pe pământ? Văzând supărarea unui cioban după 2-3 săptămâni de secetă. Că tot văzusem un comentariu imbecil pe undeva pe net (la deal e pământul prost, la munte e iarbă, ma friend, multăăăă iarbă – da, prostane, de asta se plânge ciobanul că nu plouă vreo 2 săptămâni, pentru că e prea multă iarbă nu pentru că oile rad câteva zeci de hectare și dacă nu plouă să aibă de unde paște colț de iarbă proaspătă trebuie să le dea furaje sau să nu mai producă lapte…).

Să ne-nțelegem, să crezi că 2000 de ierbivore au un efect insesizabil asupra a unor pășuni pe care le pasc zilnic trebuie să nu înțelegi ce e aia păscut.

”Transhumanța face parte din peisaj nu e elementul care îl distruge” mai zice Dani. Cum spuneam, dacă n-a văzut săracu’ deal fără oi, cum să nu creadă că așa a lăsat dealurile Dumnezeu? Cu iarba de maxim două degete?

3. Cu câinii, dom’le, cum e cu câinii?

Foarte mișto mișcarea cu câinii… limitarea aia e acolo de peste un deceniu și n-a mai deranjant pe nimeni. Cum s-a dat o lege care limita oieritul și în alte moduri (introducea un fel de prohibiție care să lase iarba de primăvară să crească și pământul să se întărească puțin după zăpadă) cum au sărit ciobanii cu cât de nedrept e articolul cu câinii (care, chiar dacă nu s-a adoptat legea, e în aplicare bine mersi cum a fost și în ultimii ani).

De ce? Pentru că iubitorii de câini văd negru în fața ochilor pe subiectul ăsta și devin o hoardă extrem de amabilă cu orice cauză se lipește de cea a câinilor.

Să vedem ce efect are oieritul asupra faunei. Acum o să vorbesc despre ceea ce știu, adică despre munte, unele chestii sunt generale indiferent de relief, altele nu.

Faptul că pe pajiștile montane oile sunt concurență directă și neloială pentru ierbivorele sălbatice ar trebui să fie evident. Zic neloială pentru că oile/caprele nu se duc de capul lor la păscut și se înfruntă cu ciutele și prădătorii direct, ci vin păzite. Așa rămân căprioarele și ciutele să mănânce doar din pădure, unde resursele de hrană pentru ierbivore sunt net inferioare ierbii de pe pajiște.

Iar când vine iarna și cerbii ar trebui să sape în zăpadă și să mai găsească iarbă, ghici ce? Ciuciulică și ciulini. Așa ajung să coboare în livezi după haleală, acolo unde pădurarii nu le lasă fân prin pădure.

Câinii. La munte cel puțin, chestia cu lăsatul câinilor flămânzi să-și caute de mâncare e trasă de păr. Relația dintre cioban și câine e foarte strânsă, zer și mămăligă e din plin, nu se pune problema de du-te în pădure și găsește de mâncare.

DAR câinii vânează oricum pentru că e în firea lor. Ciobăneștii au un teritoriu de câteva hectare în jurul turmei, orice intra în zona aia (își fac ei niște hotare instinctiv ce corespund în general cu linia dealului) e luat în primire.

Asta înseamnă așa – în jurul stânei propriu zise, două dealuri nu au cuiburi de pasăre sau vizuine de orice fel pe ele. La fel se întâmplă și în jurul traseelor obișnuite pe care ciobanul își poartă oile.  Zeci/sute de hectare de habitat natural pe care păsările ce cuibăresc la sol și animalele mici nu-l pot folosi, din cauză că orice ou/pui e halit instant – nu de foame, din instinct.

Ăla care trăieşte cu impresia că un câine, fie el şi ciobănesc, poate vreodată prinde o căprioară sănătoasă. Ăla care consideră câinele de la stână principalul inamic al faunei.

Zice Dani, care s-a dovedit un fin cunoscător al naturii așa cum e ea de milenii. Pentru că, ca și voi, Dani crede că un câine ciobănesc aleargă după o căprioară sănătoasă singur singurel și numai pe câmp deschis, așa e regula, știe el din Baltagul.

Da, o haită de ciobănești poate pune jos și căprioară și cerb și mistreț și iepure și marmotă și ce vreți voi. Nu vă imaginați că se duc în partide de vânătoare, e vorba doar de momentele când sunt lângă liziera pădurii sau în tranzit prin codru și dau peste vânat. O hăituială din partea unei duzini de ciobănești se poate termina cu un cerb sănătos agățat sau julit de încâlceala pădurii (câinii o navighează mai ușor, același avantaj avându-l și lupii), fără să mai vorbim de animale vulnerabile.

Nu asta e însă problema reală, nu omoară ciobăneștii căprioare pe bandă rulantă, însă când vorbim de păsări și animale mici, să le ia dealuri întregi din teritoriu înseamnă practic scăderea populației cu zeci de procente, care duce la hrană mai puțină pentru următorul nivel din lanțul trofic.

Păscutul restrânge masiv zona de hrănire a ierbivorelor,  schimbă flora și habitatul insectelor, cu efecte și asupra celor care se hrănesc cu ele (păsăretul) și câinii curăță sute de hectare de vânat mic și păsări ce cuibăresc la sol.

În condițiile astea, care se pot vedea cu ochiul liber, la orice stână de munte (urcați în Rodnei și vedeți cum în jurul lacului Lala se ridică zeci de triluri din ierburile de acolo iar dacă o iei un pic la vale, deși mai sunt sute de hectare fără vreo gospodărie și fix aceleași condiții nu mai dai peste un singur cuib – din simplu motiv că-s vreo 2-3 turme care fac dealurile alea) Dani vine și zice așa:

Principalii inamici sunt vânătorii şi turiştii iresponsabili. Plus hoţii care defrişează ilegal.

Înțelegeți? Până și turiștii sunt mai periculoși pentru natură decât o ocupație care face concurență la hrană de 1 la 1, 2 la 1, ba câteodată și de 10 la 1, ierbivorelor sălbatice, le restrânge habitatul, schimbă flora zonei și ia sute de hectare din teritoriul păsărilor și vânatului mic.

E logic că un vâlcean crescut la bloc toată viaţa şi transhumat în Bucureşti nu ştie subtilităţile oieritului.

Oare chestia asta nu ar fi de-ajuns să te oprească de la dat cu părerea?

Dar asta nu înseamnă că nu îmi dau seama când o lege este cretină.

Poate ar trebui să te uiți un pic peste afirmațiile de mai sus aia cu flora afectată insesizabil și aia cu turiștii și să vezi pe o scară a cretinității unde e legea și unde sunt ele.

Ca să punem treburile pe-un făgaș normal, orice factor care modifică habitatul și resursele de hrană ale unei specii este mult mai periculos decât un factor care exploatează individual specia respectivă. Știți ce se întâmplă când dai în lanțul trofic? Prădătorii devin disperați și agresivi, de exemplu lupii coboară la sat și iau câinii din lanț, atacurile la stână sunt mai dese și așa mai departe. Soluția ciobanului? Mai mulți câini și mai buni.

Cu alte cuvinte defrișarea și oieritul sunt principalele pericole pentru flora și fauna sălbatică a muntelui. Știu, pe toți ne revoltă braconajul și ne displace vânătoare organizată, sunt chestii fățise cu rezultat palpabil și imagini deprimante, dar subțierea teribilă a hranei și teritoriului, chiar dacă nu-s niște subiecte la fel de bune pentru activismul de pe facebook, au efecte mult, mult mai puternice.

Iar dacă tot vorbim despre defrișări.  Eu trăiesc cu speranța că vor tăia ce au de tăiat, pădurea se va reface și, peste 40-50 de ani, mentalitatea românului va fi schimbată și pădurea nu va mai fi furată ca acum.

Știți care e singurul pericol care stă în calea speranței ăsteia? Oieritul. Cuuuuuuuuum? Pădurea luptă să-și revină după defrișări iar dintre trunchiurile copacilor retezați se ridică plăpând alții. Unui brad îi ia 3-4 ani să crească 3-4 palme, 12 să devină copac cu drepturi depline și încă vreo 12 să se facă arbore falnic.

Dacă ciobanul își duce oile/caprele în zonele defrișate știți când își mai revine pădurea? Niciodată.

*

Poate aveți impresia că am ceva cu ciobanii, poate iar o să-mi ridic naționaliștii de carton în cap (cum să mă iau de așa simbol românesc), poate o să vă apărați ignoranța din rușine pur și simplu sau poate o să înțelegeți totuși despre ce e vorba.

O mână de oameni de afaceri prosperi și-au văzut limitată exploatarea extrem de profitabilă a mediului printr-o lege. Au scos la înaintare un articol din ea, care era deja în legislație de ani de zile și au ridicat o armată de ignoranți furibunzi să-i sprijine. Ce mentalitate stă la baza lor? Exact mentalitatea braconierului pentru care natura e o resursă de exploatat fără milă pentru bani.

Nu se poate așa, cum să compari ciobanul cu braconierul? Oameni buni, ciobanul face ce trebuie pentru turma lui, pentru oile și banii lui, fără să se gândească un moment la ce efect are asupra pădurii de lângă. Uite, unul din viralele răspândite de mișcarea asta este cu un baci care spune că moare cu oricine de gât dacă i se bagă în stână, că el e bătrân și la pușcărie nu merge, apoi zice de dulăii lui că nu iepuresc că au jujeu.

Și lumea îl aplaudă – uite dom’le ce român dârz. Dacă se dă legea și vreți s-o aplicați vă sparg capul cu bâta. Bravo, pare cetățean model.

Ai mei, nu iepuresc. Bade, de unde-a intrat verbul ăsta la voi în vocabular? Așa din aer aveți un verb pentru îndeletnicirea câinilor de a fugări iepurii?

Da, ăsta e un exemplu bun. Un altul e că nu am văzut niciodată un jujeu pus legal vreunui ciobănesc de stână, adică să-l împiedice să alerge. Sute de ciobănești niciun jujeu coborât cât să-l împiedice la fugă. Păi dacă nu fuge cum mai ajunge în josul dealului? Pfuu, așa zice la lege, ei și ce…

Dani are impresia că ciobanii sunt forțați să-și ducă turmele lângă pădurea cu urși, cum să le iei dom’le apărătorii, cum să supraviețuiască? Nu-s obligați, Dani, se duc acolo pentru că e iarba ieftină sau gratis și pentru că nu-i controlează nimeni la dracu-n praznic, cu alte cuvinte pentru că le scade costul afacerii. Nu vrei să ai de-a face cu fiarele, coboară mai la vale, aaaa e mai scump? Să fie și ieftin și nici lupii să nu iasă de după gard, aha…

Armata asta ignorantă a văzut așa – vânătorii cei nasoi nu mai au loc de ciobanii cei curați, simbol românesc care pleacă cu turmele în transhumanța tradițională și vor să le ia câinii. Și-au sărit frate.

De fapt, absolut toate organizațiile de mediu și ong-urile care se ocupă cu protejarea speciilor și habitatelor sălbatice, de-aici și din toată lumea, o să-ți spună că oieritul face praf și prăpăd, cu oi, cu câini, cu mentalitate, iar voi ați reușit să susțineți o industrie/afacere ca oricare alta să dea cu flit unui efort de limitare și protejare a resurselor cu adevărat importante.

Culmea e că marea voastră majoritate sunteți ecologiști, hipsteriști înclinați spre mediu, iubitori de munte și de animale sălbatice, dar na’ totul până la câini și brânză… ați fost pur și simplu prostiți în turmă, ciobănește așa.

Îmi place atmosfera de stâna, îmi place simplitatea vieții de oier, îmi place s-ascult un baci bătrân povestind despre mersul lucrurilor, îni place și brânza și sumanele și… îmi place tot. Am un capitol în Dracula’s Kitchen exact despre latura asta romanțată, iar mai jos aveți un documentar dintr-o stână dorneană (da, făcut de mine).

Asta ar trebui să vă pună un pic pe gânduri – dacă omul se dă în vânt după stână de ce nu a sărit și el cu noi să apărăm nobilii ciobani. N-a sărit pentru că burdihanul și plăcerea mea romantică legată de multe amintiri și clipe frumoase nu-s mai importante decât munții ăștia și nici nu-s de-ajuns cât să mă facă susținător ignorant al unei afaceri ca oricare alta.

PS.

Simt nevoia unei scurte precizări. Nu sunt pentru eliminarea oieritului, nu sunt pentru ștergerea unei tradiții de bază a poporului ăsta ci sunt pentru păstrarea ei așa cum a fost înțeleasă timp de sute de ani.

Cum adică? Adică dacă vrei afacere și purcoi de bani, fă-ți fermă și cumpără pământ care e legal pentru asta, nu-mi intra în parcurile naționale, nu mi te du prin pădure, nu-mi strica muntele.

Vrei stâna românească, să păstrezi tradiția și să fii cioban simbol? Foarte bine, nicio problemă – câte oi poate ține versantul ăla fără să le simtă prezența nici flora nici fauna? 200-300? O singură stână în loc de zece? Păi atâta stână să fie acolo, nu mai multe.

Și gata, tati.

Pentru că, până la urmă, exact asta s-a schimbat: pentru că e profitabil, oieritul nu se mai face cu o măsură ce venea natural din starea lucrurilor de altădată.

O completare pe reactiile la acest articol – http://reactii.ro/argumentele-pro-oierit/

Vlad B Popa

Scriitor. Cautator de povesti si povestitor prin scris, fotografie si film. Licentiat în drept constitutional.

Carti publicate: Regele pribeag si batrânele umbre, Cameleon-Baza , Povestiri de sub papuc, Dracula’s Kitchen, Tati

Facebook personal

Pagina fb de autor

website de autor

43 Comments

  1. Demult nu am citit un articol sa-mi schimbe radical parerea… nu aveam multe informatii despre lege – altele decat cancanul din ziare- si m-am gandit exact asa: ce f..tere are numarul de caini din dealu’ stanii cu restul lumii; iar bietele oi ce vina au, asa dragalase si blajine cum sunt ele. Ca sa ajung sa inteleg ca e o exploatare ca oricare alta doar ca functioneaza fara reglemantari pe tema mediului.

    Bun articol, bun tare.

    Reply
    • ”Ca sa ajung sa inteleg ca e o exploatare ca oricare alta doar ca functioneaza fara reglemantari pe tema mediului.” – și uite mie câte rânduri mi-a luat să zic același lucru.

      PS – articolul putea fi mult mai elegant, lipsit de înțepături la adresa publicului, dacă ignoranța senină a lui Dani nu m-ar fi scos pur și simplu din sărite :))))

    • E bine ca au fost multe randuri, daca am inteles eu, orasean de campie crescut la balcon, poate mai inteleg si altii. Cat despre intepaturi… se intelege motivul lor daca se citeste si galceava de la articolul Corbanului 🙂

    • Te-ai gandit sa si verifici ce citesti?
      Fara argumente bazate pe logica, fara date concrete, ci doar pe ideea ca un barbat nervos trebuie luat in serios. o fi barbat, nervos sau serios? Sau doar un om angajat, cu o tinta.
      Ai in comentarii date credibile care il contrazic.

    • Mihai, dacă eu mă duc acum pe munte și-ți spun că pădurea de pe pământul lui cutărescu e rasă și a lăsat douar un rând de copaci la drum, tu poți să mă crezi sau nu.

      Indiferent însă dacă o faci sau nu aia e realitatea. Motivul pentru care articolul nu abundă de date este exact ăsta – văd cu ochii mei presiunea crescândă a oieritului pe zonele montane, la fel cum alții văd numai defrișarea pentru că e mult mai ușor de sesizat.

      Pentru un om care nu știe cum arată un deal lăsat în pace și vede cum au început să se degradeze până și poienele din pădure, concluziile curg natural.

      Iar rezultatul e clar și palpabil și el vine dintr-o creștere a oilor pe pajiștile alpine. Nu a oilor din ferme, nu a oilor de pe imasul satului, ci a oilor de pe munte. De aia si preciez clar in articol ca vorbesc despre ce stiu – adica despte muntele pe care-l vad cu ochii mei de la 7 ani, unele chestii se aplică și în rest unele nu.

  2. Bravo, Vlad. Ce pacat ca asa-zisii jurnalisti de la stiri n-au remarcat nimic din Geografie si Botanica sau Zoologie, nici cojoacele de opereta ale unor protestatari, si nici macar nu s-au chinuit un pic sa faca asa ca tine. Adica sa documenteze un pic. Bravo…

    Reply
    • Jurnaliștii trebuie să facă trafic/cifre, scopul s-a schimbat de la informare la viralizare, ăsta e jobul lor, pentru asta sunt plătiți și pe baza asta li se analizează utilitatea.

      Din păcate de multe ori informația completă ar fi o piedică împotriva reacției emoționale și bruște pe care o cere viralizarea.

      Nu pentru ei am scris ci pentru Dani și alți mulți ca el, care nu urmăresc nimic și pur și simplu nu au o imagine cât de cât reală asupra problemei care se discută.

      Bine, acum să nu se înțeleagă că legea aia era fabuloasă și că făcea din oierit o ocupație perfect în armonie cu mediul și că reacțiile de mahala ale clasei politice sunt ok. Bleah.

    • Mihai, intre timp hotnewsul, vice și probabil și alte ziare au început să vorbească și despre versiunea mai puțin romanțată a oieritului. Deci nu, nici pe departe singurul – iar informatiile lor sunt adunate de prin presa locala din toata tara.

    • aha, deci pentru că nu-s de-acord ca pentru bani în buzunarele lor câțiva gigei să folosească muntele aiurea, eu sunt ăla care crede că apa sau aerul nu e un drept al tuturor?

      oare nu e chiar invers? Cei care folosesc o resursă fără s-o respecte și fără să se gândească la efectele unei folosiri la maxim, strict pentru afacerea proprie, nu-s cumva chiar ei vinovați de o gândire unde cred că natura nu e pentru toți ci e doar pentru ei?

  3. ca de obicei adevarul e undeva la mijloc, dar nu pot sa nu remarc ca in urma ”disputei” pornite intre tine si dani fiecare ati mai scris un articol, cel al lui dani fiind mai elegant.))

    Reply
    • Dar nu a fost o dispută. Eu am scris un articol despre o lege stupidă. Oricum am da-o, punctul respectiv din articolul de lege este imposibil de pus in practica. Si m-am luat de cei care apara articolul de lege din motive gresite.
      Vina mea ca m-am bagat in subtilitati ce tin de oierit. Nu le stiu, abordarea mea este una romantică. Din ce am văzut în drumeţii şi din lecturat 🙂
      Vlad este in mod evident mai informat decat mine pe subiectul asta. Imi plac oile, habar nu aveam că sunt atât de multe – wtf… 10 milioane! Dacă m-ai fi intrebat ieri, la ora asta, as fi estimat un numar de vreo 10 ori mai mic.

    • Cu atât mai îndreptăţită cererea mea pentru o legiferare responsabilă, nu legi scrise la mişto de habarniştii din parlament. 10 milioane de oi înseamnă foarte mulţi bani. Şi oameni ţinuţi în spate.

  4. Acum inteleg de ce pajistile montane din Romania arata mult mai rau decat cele din Austria. Nu intelegeam de ce la noi pajistile sunt neingrijite, murdare (la propriu), iar in Austria verdeata este tamaduitoare si incantantatoare, oriunde te-ai afla la munte. De ce in Austria in toiul verii si chiar pana in toamna tarzie pajistile montane arata ca in luna mai de frumoase si inflorite?

    Vlad mi-a deschis ochii cu acest articol.
    Pentru ca nu exista oi pe ele. Nu am vazut crac si nu am auzit behait de oaie in Austria. Nu zic ca nu sunt deloc, spun doar ca am vazut doar vaci care pasc pe terenurile private ale fermerilor. Oile, daca exista, sunt atat de putine incat pur si simplu nu mai au niciun impact asupra naturii.

    Bine, mai sunt si alte explicatii pentru frumusetea naturii in Austria. Cum ar fi ingrijirea si ocrotirea activa a pajistilor montane. Proprietarii sunt obligati sa coase in mod regulat pajistea, altfel nu primesc subventii si li se aplica amenzi.

    Reply
    • Nici la noi teoretic nu mai primesc subvenții dacă nu cosesc/cultivă etc terenurile, însă verificările prin satelit (sau ce sistem de fotografiere aeriană o fi) se fac aleatoriu și până la urmă tot mai scapă subvenții și la cine nu trebuie.

    • Partea cu adevărat tristă e asta:

      Terenul privat al sătenilor, acolo unde se face fanul pentru animalele din ogradă, este plin de viață – fluturi, albine, iarbă până se face de juma de metru. Apoi e cosit și-o ia de la capăt la prima ploaie.

      Iar pajiștile alpine, foarte multe parte din parcuri naționale, n-au mai văzut iarbă crescută sau covor de flori de ani de zile…

    • Pajistile din Austria arata asa pentru ca sunt pajisti de cultura, nu din flora spontana ca cele din Romania ( indeosebi in zona alpina si subalpina). Au ajuns la cele cultivate din mai multe motive: le-au distrus pe cele naturale, prin defrisari, vanatoare necontrolata (si caprioarele pasc), autostrazi, domenii schiabile, etc. nicidecum prin pasunat, iar apoi au incercat sa repare cum au putut.
      In rest, cred ca ar trebui sa mai deschizi odata ochii, inainte sa afirmi ca in Austria nu exista oi :))

    • Oana,
      da, in Austria sunt multe pajisti de cultura, pentru ca majoritatea sunt in proprietate privata, dar exista si flora spontana, in special in parcuri nationale.
      In rest am sustinut ca nu am vazut oi in Austria – desi am fost de cel putin 20 de ori in toate anotimpurile, in toate Landurile tarii. Nu am afirmat ca nu exista deloc, ci doar ca nu impact asupra naturii.

  5. am si eu o propunere de lege care-ar rezolva multe probleme, maxim 3 parlamentari pt. fiecare judet, 2 pt. harghita si covasna, unu pt. vaslui.:)))

    Reply
  6. Am citit doar câteva paragrafe, dar nu mai pierd vremea cu articolul, eşti la fel de habarnist ca toţi ceilalţi despre care vorbeşti, doar că de partea cealaltă a baricadei. În plus, ţi se mai aplică perfect şi expresia "prostul nu e prost destul, până nu e şi fudul"

    Reply
  7. Mihai Soare , vezi ca ti-am raspuns mai jos, in comentarii despre cat de obiectiv e articolul. Cum am spus cifrele din regimul comunist nu sunt neaparat credibile (acum ca tu crezi ca in 89 a fost revolutia sin in 90 s-au ars situatiile comuniste si s-au numarat oile din nou e un pic naiv, dar na, hai sa zicem). Dar si foarte mare atentie la asta – voi intelegeti diferenta dintre ferma de stat si oierit pe munte? De oaie furajata si oaie care se hraneste cu pajiste alpina? Eu daca-ti spun ca se vede cu ochiul liber o presiune mult mai mare pe munte decat acum 10-15 ani-20 de ani tu imi dai cifre care nu au legatura cu asta – din punctul meu de vedere Romania poate creste si 20 de milioane de oi daca se vrea ca asta sa fie principala ramura a economiei romanesti – doar sa nu le produca in dauna muntelui…

    De fapt cred că am să culeg toate argumentele astea și am să postez un nou articol si să arăt acolo de ce o realitate pe care o vezi clar cu ochii tăi nu e un fenomen misterios și inexplicabil ce contrazice cifre, fie ele umflate sau nu.

    Reply
  8. Tiberius Duluman Doua observatii 1. transhumanta transforma un eventual numar mai mare intr-o densitate mai mica 2. si productia de 200 mii tone de carne de oaie raportata atunci este foarte greu de crezut avand cunostinta despre frauda generala a raportarilor productiilor din agricultura, instrument de propaganda si nu de performanta. La asta nu te-ai gandit? Nu cumva se intoarce expresia respectiva la mneata?

    Reply
  9. Arata o scadere cu 40% in 2012, fata de 1990. Nu cumva comunismul CAP-ist a cazut in '89?… Ca tot veni vorba, cred ca trebuia sa documentezi mai bine articolul. Om fi noi toti habarnisti si oi ignorante, dar tocmai de aceea ar fi fost o idee sa ne luminezi cu niste date obiective, daca ai habar, inainte de a combate pe cei care iti dau cu ele peste nas.

    Reply
  10. Vlad Bogdan Popa Cifrele de acolo sunt dintr-o lucrare de doctorat, in care am mai multa incredere decat intr-un articol undeva pe un blog pe net. Cand spui ca pun o presiune mult mai mare pe munte, nu te pot contrazice, dar nici nu-ti pot da crezare: vino cu dovezi, si nu te mai da "dăștept" Eu, cu ochiul meu liber, ( locuiesc intr-un sat unde oieritul a fost ocupatie de baza ) nu vad presiune pe dealurile din imprejurimi.

    Reply
  11. Tiberius Duluman Da, poate trebuia și un material vizual de la fața locului. Pur și simplu lipsa pe muntii cu oi a florei normale mi s-a părut atât de evidentă pentru toată lumea că nu m-am gândit nicio clipă să o documentez. Adică oricine urcă pe munte cu oi merge pe un fel de gazon neîngrijit, în niciun caz nu prin iarbă și flori până la genunchi, care e flora zonei… probabil a am ajuns să credem că așa e normal.

    Arunca o privire pe filmuletul asta de patru minute si vei vedea, acolo unde zice omul ca pajistile sunt terminate de ierbivore, că arată exact ca muntii nostri – cu iarba rasa la unu-doua degete pe tot timpul anului. Poate asa iti vei da seama ca ce vedem si am ajuns sa credem normal nu e o vegetatie sanatoasa alpină; https://www.youtube.com/watch?v=ysa5OBhXz-Q

    Reply
  12. Vlad B Popa Dar eşti "habarnist" rău: "Because the habitat of alpine vegetation is subject to intense radiation, wind, cold, snow, and ice, it grows CLOSE TO THE GROUND and consists mainly of perennial grasses, sedges, and forbs." ( https://en.wikipedia.org/wiki/Alpine_tundra#Flora ) Iarba până la genunchi şi florile de care vorbeşti cresc nestingherite pe dealurile din împrejurimi unde locuiesc.

    Mulţumesc pentru film, îl ştiam şi chiar îl căutam, că aveam nevoie de el într-o altă dispută asupra efectului devastator pe care câinii ciobăneşti l-ar avea asupra faunei.

    Înainte să scrii un articol, documentează-te şi documentează-l, că altfel de faci de ruşine, ca acum, şi se dovedeşte că tu eşti "habarnistul"

    Reply
    • Tiberius Duluman,
      “documentează-te şi documentează-l, că altfel de faci de ruşine, ca acum, şi se dovedeşte că tu eşti “habarnistul””

      Trantesti o definitie despre vegetatia alpina peste 2000 m si incerci sa ne explici ca e normal sa fie si la noi asa la altiduni de 1000m? :))) Dupa care ne explici despre documentare si habarnism… 🙂
      Nu-i asa ca tu nu ai priceput inca despre ce este vorba in articol? Ceva mai penibil in argumentatie rar mi-a fost dat sa vad. :)))

  13. Tiberius Duluman Da, asa e cu tundra. Dar daca 100 metri mai la vale iarba creste frumos, permite-mi sa fiu sigur ca pe versantul cu stana nu e zona de tundra. Iar daca urc pana sus, pe creasta, unde chiar e vegetatie extrem de joasa si totusi are un cativa centimetri peste zona de mai la vale, aia cu stani, permite-mi din nou sa nu ma indoiesc ca e vina oilor. Pe dealurile alea cu iarba pana la genunchi sunt stani sau e vorba de pamantul pe care il cosesc oamenii? Nu ma astept ca iarba sa fie lan acolo unde e zapada pana in august dar nici nu ma apuc sa spun ca e normal ca pe versanti de 1000 de metri, in climat temperat, sa fie acceasi flora ca de la 3000 in sus… banuiesc ca tot tundra alpina e si pe la vreo 500 ca si acolo tot asa-s pajistile… degeaba, jupane, cand eu stiu clar, pe vazute, ca daca iei stana de acolo, in doi ani creste iarba ca pe deal, nu ai cum s-o dai la intors. Da, sunt vegetatii specifice, nu poti vrea padure de stejar in zona de jnepenis si grau pe creasta, dar de acolo pana a zice ca la noi toti muntii, de jos pana sus, sunt tundra alpina e ridicol. http://reactii.ro/argumentele-pro-oierit/

    Reply
  14. Tiberius Duluman Cand te documentezi fa si tu niste corelatii logice cu datele alea, altfel se uita lumea la ce zici si spune – asta ar fi in stare sa spuna ca suntem in zona de desert numai ca sa nu recunoasca o chestie atat de evidenta – oile mananca iarba.

    Reply
  15. Tiberius Duluman O mica rugaminte, pentru ca articolul venit ca o completare la argumentele voastre este si un semn al faptului ca timpul afectat educarii pe problema mi s-a cam terminat si cine nu a inteles poate sa ramana asa, incearca sa cauti pe internet mai mult de o idee pe zi care crezi ca s-ar aplica, ca ne intindem prea mult asa… si tot, ca o rugaminte, sa nu-mi gasesti o cercetare in care se spune ca pe stanca nu creste iarba si nici ca ghetarul nu are flora exploziva sau alte lucruri din astea evidente.

    Reply

Leave a Comment.