Emoţia, între raţiune şi frivolitate

Nimeni nu doarme – Sau mitul Zburătorului în varianta italiană:

Originalul


Replica

Precizez faptul că am ales varianta originială, interpretată de Luciano Pavarotti, care a strâns cele mai multe vizualizări, începând cu anul 2006 (data postării pe youtube). În total, peste 30 de milioane de vizualizări, un număr impresionant. Dar cu 100 de milioane mai mic decât ce a reuşit anonimul Paul Potts, începând cu anul 2007.

Să fie momentul construit în studiourile Got Talent superior celui oferit de Campionatul Mondial de Fotbal 1994, prin intermediul Operei din Los Angeles? Să fie vocea şi emoţia transmise de Potts preeminente? Mă îndoiesc.

Totul se rezumă la natura umană: Un cumul de energii consumate între cele două limite absolute – raţiunea şi frivolitatea. În niciun moment al vieţii nu suntem perfect raţionali ori irecuperabil pierduţi în nimicnicie şi futil.

În permanenţă ne plasăm în acea gelatină frământată între limite – emoţia. Da, gelatina în care se descarcă toate energiile vieţii. O substanţă pe care unii au reuşit să o înţeleagă şi să o modeleze cu uşurinţă.

Competența, virtutea, corectitudinea, geniul, desăvârşirea sunt termeni care îşi pierd rostul în subiectivismul fiecăruia. Pentru că în realitate nu există. Sunt doar utopii alipite uneia dintre limite (între care jucăm, fără a le atinge).

Dar nu şi emoţia, nu şi gelatina primordială, odată ce ai învăţat să o modelezi.

Zburător, versificator şi prozator amator
Cărţi publicate: Povestiri de la Olanu şi Introspecţiile unui cocoş

Leave a Comment.