Drumurile noastre toate

Zilele trecute am avut aşa o stare de împlinire, de fericire, de suflet uns cu fainoşag. Nu pentru că astăzi trebuie să vină Moşul, nu! Fericirea mea era plină cu bitum, borduri şi zebre. Tocmai ce văzusem harta de mai jos şi nu îmi venea să cred. Uaaa, îmi face Ponta autostradă la Vâlcea!

autostrada2015
Aşa da! Guvernul tehnocratului Victor Viorel îşi etalează, în sfârşit, valorile. Ce contează că între Piteşti şi Rm. Vâlcea este ditamai Dealul Negru, plin de curbe la 90 şi chiar 180 de grade? Noi vom săpa tuneluri prin pământ şi stâncă, de la Piteşti la Milcoiu şi până pe meleagurile vâlcene. Ceea ce nici veşnicul făuritor al infrastructurii române, răposatul Nicu, nu a reuşit să facă, vom începe noi din 2015. Cu sudoare şi sânge ne vom plăti pofta ce-am visat!

Şi asta nu e tot. Atunci când toate tronsoanele sudice vor fi finalizate, tot puhoiul oltenesc, toată gloata prazilistă nemăsurată va putea să circule între cele două metropole: Rm. Vâlcea şi Alexandria. Cum ce să facem în Alexandria? Turism. Bibliotecă, far, croaziere pe Mediterană… Dacă nici a şaptea minune a lumii nu merită vizitată, să nu-i mai zicem noi Micul Titulescu lui Victor Viorel. Eu deja mi-am pus taxa de autostradă la puşculiţă şi sunt nerăbdător să-mi vizitez fraţii „egipteni”.

În urmă cu jumătate de an, am scris asta în cadrul unui editorial: „Explicaţia este elocventă atunci când privim un clasament al kilometrilor de autostradă construiţi în fiecare stat european. România şi-a asigurat un loc temeinic undeva adânc ascuns în coada clasamentului. Doar ţări minuscule ca Luxemburg, Cipru, Estonia sau Lituania au construit mai puţini kilometri de autostradă de-a lungul timpului. Cu un total puţin peste trei sute de kilometri, suntem depăşiţi de numeroase alte ţări a căror suprafaţă este inferioară: Slovenia, Ungaria, Austria, Belgia, Olanda, Slovacia. Chiar şi vecinii bulgari ne depăşesc în acest clasament. Topul este adjudecat de Spania, Germania şi Franţa; ţări care împreună au construit de o sută de ori mai multi kilometri decât noi. De ce am rămas cu infrastructura suspendată într-un alt secol? Mai mult nu am putut, nu ne-am dorit sau nu am considerat că este nevoie”

Păi acum nu îmi înghit vorbele răutăcioase cu polonicul? Am fost un naiv, un obtuz. Nu am prevăzut orizonturile senine ce ne aşteaptă. Nici cei 10 miliarde oferiţi gratis de poporul chinez, nici potenţialul năucitor al guvernului de specialişti, tehnocraţi, multilateral dezvotaţi şi, mai ales, doctori. Şi, în niciun caz, zecile de tuneluri şi poduri suspendate construite începând cu 2015 prin şi peste Dealul Negru.

Şi acum mă duc să scot cheia din broască. Nu de alta, dar nu mai are Moş Nicolae pe unde să intre.

Zburător, versificator şi prozator amator
Cărţi publicate: Povestiri de la Olanu şi Introspecţiile unui cocoş

8 Comments

  1. “Şi acum mă duc să scot cheia din broască. Nu de alta, dar nu mai are Moş Nicolae pe unde să intre.”

    Propozitia asta ai trantito preventiv, ca sa nu te trezesti cu vreun comentator mai intepat si fara simtul umorului?
    Pacat. O placere mai putin pentru noi.
    :-))

    Reply
    • Ete, scart! 🙂
      E fix acelasi lucru si cu ea si fara. Ironia din articol este mult prea evidenta pentru a scapa cuiva. Iar cazurile extreme, adica aia care au simtul umorului egal cu zero absolut, nu se prind nici dupa ultima fraza.

  2. Mister DC esti capat de linie…dar macar esti pe harta. Ca te leaga doar de sud, no ghinion badita. Eu abia astept sa ma lege de Orade si s-o tai vestic. Nici nu ma supar daca de la Turda-n colo ma lasa-n camp, ca oricum…parca n-am tragere spre satul cu ministri.
    Parca vad ce chefuri or tras aia din Calafat, Alexandria si Tg. Neamt…

    Reply

Leave a Comment.