Cineva ne îndobitoceşte sistematic

Aşa arată mai nou examenul de limba română pentru copiii de clasa a opta.
Poate sunt prea bătrân, inadaptat şi ancorat în vechimea propriei generaţii. Dar subiectul ăsta mi se pare discriminatoriu:

barladeanu1
barladeanu2
De ce spun discriminatoriu?

În primul rând, este un subiect sexist. Câţi băieţi sunt interesaţi de aşa ceva la vârsta de 14-15 ani? Revista The One este pentru femei.
Ar fi trebuit introdusă şi varianta de examen pentru băieţi, cu fragmente din Gazeta Sporturilor. Exemplu:

“Bă! Bă! Băăăă! Bănele! Bănele! Băneleeeee! Bă, bă, bă, băga-te-aş în… băăăăă!” (Marius Lăcătuş, Steaua – Oţelul, 2010)
Selectează două mărci lexico-gramaticale care conturează dimensiunea spațială a imaginarului poetic.

În al doilea rând, subiectul discriminează copiii în funcţie de inteligenţa nativă. Există unii, care încă de la vârste fragede realizează că un căcat cu frişcă nu se transformă în savarină. Cu ei ce facem? Cum ar putea răspunde la primele două subiecte?

– Nu mă interesează cancanul din mizeria de revistă. Şi nici patroana revistei, lucrătoare la mizeria de post, Pro Tv. (Am atins baremul?)

“Menţionează intenţia autoarei articolului reieşită din secvenţa: Oare chiar crede că impresionează pe cineva? Să fim serioase!”

– Intenţia autoarei este să scrie un articol de căcat, o transpunere pe hârtie a intrigilor maneliste care i-au guvernat viaţa, scuipând seminţe în faţa blocului, alături de ţoapele din cartier. (O fi bun răspunsul sau prea lung pentru corector?)

* * *

Mi se pare tragic punctul în care am ajuns. Înţeleg că nu avem foarte mulţi scriitori care merită studiaţi în şcoală. În afară de vreo doi care au reuşit să depăşească graniţele, publicând în franceză, restul au rămas cunoscuţi doar pentru noi, românii.

Dar totuşi, am ajuns să le vârâm copiilor cancanul pe gât cu polonicul? Asemenea mizerii de texte devin legitime în mintea crudă a noilor generaţii. Nu vor mai simţi vreo jenă atunci când deschid Libertatea, CanCan, Click, Gsp, The One, etc. Doar le-au studiat la şcoală!!! Sunt în programă.

Zburător, versificator şi prozator amator
Cărţi publicate: Povestiri de la Olanu şi Introspecţiile unui cocoş

16 Comments

  1. Faptul ca e sexist nu vad o problema.
    Problema o vad in faptul ca este un text subcultural, de nivelul emisiunilor acelea in care se cearta trei toape.
    Incredibil cat de jos suntem

    Reply
  2. parerea mea, fara sa trollez, e ca sunteti ofensati degeaba, poate si un pic ipocriti. in primul si in primul rand, la scoala trebuie invatate lucruri practice si actuale. ce e acolo, care sa fie clar: NU e la proba de literatura, ci la cea de analiza si intelegere text, e un articol dintr-o revista scris in limbaj colocvial, nu literar. elevul trebuie sa stie sa extraga ideile principale dintr-un astfel de text, plus un pic de gramatica pt a intelege structura textului, ceea ce mi se pare mai practic si mai folositor decat sa comenteze stilistic nu stiu ce metafore sau epitete.

    si pentru Ciprian: la scoala, mai ales in 5-8, nu trebuie insistat pe cultura, ci pe aptitudini practice. iar textul de mai sus, prin ce e subcultural?

    Reply
    • De ce trebuie sa extraga ideile principale dintr-un fragment in care apare de trei ori titlul unei reviste de cancan, este informat despre un anume Bobby Păunescu si “pictorialele superbe cu care ne-a obisnuit Andreea Esca”?

      Sunt de acord cu Ciprian. Este subcultural. Are aceleaşi motive ca şi subcultura hippie din anii ’70. Hai să fim altfel, să renegăm toate canoanele, tot ce a insemnat pana de curand decenta si normalitate.
      Hai sa fim altfel, indiferent cum.

      La fel se intampla si in programa scolara. Nu mai dam la examen clasicele texte scrise de autori consacrati. Vrem sa introducem noutati. Facem analiza pe texte in care jurnalistul-ţoapă îşi perie patroana şi bârfeşte la comandă “vedetele”

    • eu repet ca:
      (1) subiectul respectiv nu e la proba de literatura, deci nu e vorba de respectat sau nu canoane, probabil la subiectul III sunt cerintele de literatura
      (2) gramatica si analiza/intelegerea textului nu au legatura cu cultura, sunt abilitati practice care ar trebui sa fie stapanite la nivel de baza de fiecare elev. nu testam aici performanta, testam abilitatile de baza.

      eu asa vad subiectul respectiv: se da o bucata de text jurnalistic scris in limbaj colocvial, sa se extraga principalele idei din el si sa se analizeze niste elemente de gramatica. mi se pare mult mai practic sa se ia un text scris colocvial in timpurile noastre decat o bucata de literatura scrisa acum 100 de ani intr-o limba care nu mai e actuala acum sau decat o bucata de literatura prea incarcata stilistic sau prea dificila (ATENTIE! vorbim de gramatica si extragerea ideilor principale, nu de literatura si cultura, simt nevoia sa amintesc de asta la fiecare propozitie pe care o scriu)

    • Perkele, si nu se putea face asta pe un alt articol? E musai sa alegem ceva cancan pentru a testa cunostintele gramaticale si capacitatea de sintetizare a textului?
      Uite un exemplu de fragmet, dintr-un alt articol, tot colocvial:

      “În momentul în care îi auzi pe anumiţi oameni vorbind – mai ales pe scena publică – ai impresia că gura o ia înaintea capului şi are o viaţă a ei. Am din ce în ce mai des acest sentiment. Nu sînt locuit de nelinişti catastrofice cu privire la soarta limbii române, ci de un sentiment de indispoziţie. Încerc să fac ceva pentru a-mi alunga această indispoziţie şi ca să-i fac pe alţii atenţi la nişte mostre de dezagregare şi de deteriorare pe lîngă care trecem, dar pe care nu cred că e bine să le nesocotim. Se petrec nişte lucruri îngrijorătoare cu limba română şi ele trebuie arătate. Dacă am putea să formulăm şi o reţetă – cu atît mai bine. Dar eu sînt sceptic cu privire la farmaciile de însănătoşire a limbii. Ceva însă trebuie făcut, asta e clar.”

      S-au scris atat de multe articole, incat posibilitatile de selectie sunt nelimitate. Dar dintre toate, noi alegem un fragment ţopârlănesc. Să inducem cumva ideea că ăsta este colocvialul, asta este normalitatea. Asta este genul de conversatie pe care trebuie sa o purtam dimineata la o cafea: Ce pantofi si-a cuparat Xuleasca, cu cine si-a mai tras-o si unde.

  3. Aici sunt de părerea lui Dani și nu văd unde e ipocrizia. Da, ca să testezi capacitatea de înțelegere a unui text nu e neapărată nevoie să folosești un vârf de literatură clasică dar, în același timp, de ce ai folosi o mizerie din asta?

    E ca și cum ai spune, tu, ca sistem de învățământ – uite, tată, am pierdut orice urmă de respect pentru ce înseamnă material didactic la ora asta și orice speranță că pe copiii ăștia i-ar putea interesa altceva decât can-can, așa că le dăm singurul lucru ce le poate stârni curiozitatea.

    Noi, școala, ne recunoaștem înfrânți.

    Reply
  4. Nici nu stiu daca sa rad sau sa plang.

    Pe langa ca textul propus spre analiza este subcultural, mai am inca o problema. Se face reclama mascata revistei The One.
    Nu inteleg cum este posibil asa ceva. Oriunde in lume, numele brandului ar fi fost inegrit, sa nu se recunoasca. Nu are cum sa fie relevant pentru subiect.
    Plm, va dati seama ce impact are un asemenea text dpdv publicitar? Reclama este perfect adresata, fix publicului tinta, adica tinerilor adolescenti. Sunt convins ca vanazrile revistei The One vor exploda in urmatorul timp. Mai ales acum cand toata lumea vorbeste despre acest subiect.

    M-ar interesa sa aflu cum s-a ajuns la acest text. Cine a propus, cine a aprobat o asemenea mizerie? Sper sa faca cineva o ancheta serioasa.
    Nu m-as mira sa se fi vehiculat si ceva bani pentru a transforma un articol cancan intr-unul publicitar. Ce mizerie….

    Reply
    • Evident este si o reclama nesimtita. Foarte posibil pe bani si relatiile trustului. Cu atat mai mult ar fi mers raspunsul asta din partea elevilor
      “Nu mă interesează cancanul din mizeria de revistă. Şi nici patroana revistei, lucrătoare la mizeria de post, Pro Tv.”
      Dar sa am 14 ani, nu stiu daca as avea curajul sa scriu raspunsul pe foaia de examen. Probabil ca nu. Elevii sunt obligati sa inghita asta, pentru ca o nota foarte proasta la examenul din clasa a opta le poate influenta negativ viitorul.

    • Da, acum mi se pare evidentă, mai ales că nu avea nicio importanță de aunde a venit textul și totuși sursa e specificată clar. Dar, la prima vedere, nici prin cap nu mi-ar fi trecut să mă gândesc la asemenea mizerie.

    • Vlad,
      Stai linistit, nu am cum sa fiu mai negru decat tine :))

      Sunt doar mai atent la anumite detalii. Poate si din cauza ca am trait in lumea hipercivilizata si ultra regulata o perioada mai indelungata de timp decat tine.

      Mie mi-a sarit in ochi pentru ca numele revistei a fost repetat insistent de mai multe ori in text (ba a fost chiar highlightuit, sa sara mai bine in ochi). Pur si simplu m-a zgariat pe nervi acest lucru. Ce scop, altul decat de a face reclama, are numele revistei intr-un examen de bac?

      Dar nu m-as mira ca in Romania sa existe o bresa legala pentru a face asemenea mizerii. Nu m-as mira deci sa fie o scapare legala exploatata la maxim de anumiti bajeti destepti.
      Nu am din pacate timpul necesar sa verific daca s-a incalcat legea sau nu.
      Poate mai sunt si altii care au vazut problema cu reclama mascata si se va face o ancheta.

  5. Astia de la Facebook is groaznici. Din nou ne-au oprit un promo nevinovat.
    Cica prea mult text in poza. Mai intai l-au aprobat (cam dupa vreo ora), a mers pentru putin timp, dupa care cineva s-a gandit ca totusi e mai degraba spam. Ma intreb, cine naiba sta la butoane la astia?

    “Ads that have more than 20% of text in their image won’t be approved to run on Facebook or Instagram. Too much text can look like spam and make people think that your ad is low quality. Make sure to use the headline and body of your ad to tell people more about why you’re advertising and what you want them to do”

    Reply
    • Din raspunsul lor se intelege ca de fapt ne fac un bine. Este reclama “low quality”, deci nu are rost sa o promovam :))
      Da, probabil din statisticile lor, multe cuvinte inseamna “low quality”. Oamenii vor poze; impact grafic, nu cuvinte. Au judecat si articolul nostru dupa acelasi principiu. Ei stiu una si buna, sunt niste roboţei, nu cunosc nuanţe.

    • Eu nu inteleg argumentatia asta, gen “low quality add” si “spam” in contextul in care tot facebook-ul este construit pe superficialitate si spam :))
      Plm, ceva mai ipocrit nici ca exista.

Leave a Comment.