Ce fasole votează în țara asta?

Ce fasole să voteze în țara asta ca să nu ne mai conducă toate leprele?

Le dăm la o parte pe cele care votează pentru sticla de ulei, kilul de zahăr și cinzeaca de vodkă. Nenorocitele naibii, vând viitorul țării pe-o ciorbă goală ori pe-o gură de tărie…

Până la urmă de ce le-am aruncat, pentru că iau ceva sau pentru că votează fără să se gândească pe ce pun ștampila? A doua, că dac-ar da guvernul 100 de euroi ca să mergi la vot și să votezi liber nu s-ar scandaliza nimeni, deci problema nu e neapărat pomana ci lipsa de discernământ a votului.

Păi atunci, dacă ăsta e criteriul, trebuie să dăm la o parte și fasolele proaste, că astea și dacă vor să voteze cum trebuie, nu-s în stare. Cică-n România vreo 40-45% dintre fasole sunt analfabete funcțional, adică știu să citească și să scrie dar nu înțeleg decât sensul propozițiilor de bază… cum să aștepți de la astea să filtreze minciuni electorale, să analizeze programe de guvernare, să înțeleagă strategii de dezvoltare?

Deja s-au dus o grămadă. Dar astea rămase pricep tot ce nu-s în stare celelalte? Degeaba au capacitate de analiză dacă n-au date corecte pe care să le analizeze. Păi dacă ele nu știu mare lucru despre rolul exact al puterilor în stat, despre funcții și competențe, despre etapele și perioada de implementare ale unui proiect de guvernare, o să fie la fel de credule ca restul în fața aruncatului cu lături electorale.

Înjură poștașul când casa de pensii le rătăcește dosarul, președintele când li se mărește impozitul și guvernul când au gropi pe uliță, cam tot după ureche votează și astea mai deștepte dacă n-au studiat deloc mecanismul și servesc politică doar după cum e vopsită cioara de pe gard.

Cam puține… da măcar au rămas alea fantastice și deștepte și informate,  clar o să voteze pentru un viitor luminos.

Numa că, dacă-s așa puține, tot capitalul care se duce acum pe saci și saci de fasole, s-ar împărți doar la astea… bani grei și funcții călduțe s-ar găsi imediat pentru o mână de fasole. N-ajunge deci să fie deștepte și informate, mai trebuie să fie și incoruptibile.

Pfuuu, greu, dar hai să fim optimiști. Uite au mai rămas vreo trei-patru.

Gata, dom’le, avem fasolele perfecte. Cu principii, le zbârnăie creierașii ca aripa de bondar și mănâncă științe administrative și constituționale pe pâine. Astea să voteze și n-avem cum să alegem greșit. Sau… avem?

Problema c-un grup așa de mic de fasole e că modul lor de gândire e foarte limitat, e orientat spre problemele și nevoile de dezvoltare ale unui segment restrâns. Ia tu o fasolă din asta, miezu păstăii, profesionistă, excelent pregătită, etică și vezi cât e de greu să înțeleagă sau să empatizeze cu fasolele alea mai strâmbe, mai nemotivate, mai neinformate, mai așa…

Cu toată inteligența, pregătirea și buna intenție a fasolelor astea, faptul că nu-s reprezentative pentru tot sacul poate duce la un vot spre o platformă de guvernare dedicată strict câtorva și de ignorare completă a nevoilor celor mulți. Iar când cei mulți sunt ignorați și oprimați, fie că e vorba de perioada feudală sau de comunism, lucrurile nu stau bine.

Soluția nu stă deci în filtrarea fasolelor ci în educație și din păcate în România nu se mișcă nimic în sensul ăsta. S-a discutat intens cât de importantă e o limbă moartă pentru elevi, un dialog cu totul ridicol, dar că puștii ăștia votează prima dată în liceu, fără să le fi predat o oră despre vot și despre cum funcționează țara, absolut nicio vorbuliță.

Ce fasole să voteze? Toate, dar educați-le, mă!

Vlad B Popa

Scriitor, producator de documentar si pasionat de fotografie. Licentiat în drept constitutional.

Carti publicate: Cameleon-Baza , Povestiri de sub papuc, Dracula’s Kitchen

Facebook  

10 Comments

  1. Pai da, cam aia e problema si e si unul din motivele pentru care bibliotecile mobile si drumurile catre scoala pentru satele de munte nu vor fi o prioritate pentru “partidele de masa”. O minima educatie istorica si sociala, chiar si aia “stramba” din sistemul romanesc, e suficienta cat sa nu mai pui stampila pe primul care-ti da un kilogram de ulei.

    Reply
  2. Lucrurile sunt mult mai simple decat par. In Romania, cetatenii sunt cu mintea in UE si cu trupul in lumea a treia. De aici rasar mai cam toate problemele, tipice pentru o tara aflata in tranzitie.

    Educati, needucati, inteligenti, prosti … ei toti sunt cetateni cu drept de vot. Problema este ca in orice democratie cat de cat functionala, cei “prosti si needucati” sunt cei care hotarasc soarta unei tari, nicidecum “miezul” societatii.

    Diferenta o face modul in care clasa politica reuseste sa-si motiveze electoratul sa mearga la vot. De aceea, mai toate campaniile electorale sunt purtate emotional si mai putin rational.

    Voturile maselor critice nu se castiga cu argumente rationale, ci cu emotii puternice. Asa se intampla in SUA, in Europa si peste tot in democratiile lumii.
    Mai nou si in Romania, vezi alegerea lui Johannnis, dupa rezultatul primului scrutin. Ponta a reusit contraperformanta istorica de a mobiliza masele impotriva lui si a pierdut la scor in fata unui candidat necunoscut.

    Oamenii nu actioneaza din pacate din considerente rationale, ci se mobilizeaza cand sunt cuprinsi de sentimente puternice. Frica si nesiguranta zilei de maine, scoate oamenii din casa si-i duce la urne.
    Campaniile electorale sunt despre simpatie, speranta si incredere pe deoparte si antipatie, frica si ura pe de alta parte.

    Reply
    • Da, numai că felul în care percepi emoțional o poveste, cusută sau nu cu ață albă, este dictat de nivelul de educație politică.

      Ești mult mai ușor de direcționat emoțional cu brașoave din postura unuia fără o brumă de cunoaștere despre politică, guvernare, stat.

    • Cat timp intelegerea omului obisnuit se reduce la “Ceausescu a facut si multe lucruri bune” sau “Antonescu a fost un om bun, dar nu l-au lasat astia…”, pericolul dictaturii va pluti intotdeauna deasupra oricarui om sau partid care chiar incearca sa schimbe ceva.

    • Vlad,
      “felul în care percepi emoțional o poveste, cusută sau nu cu ață albă, este dictat de nivelul de educație politică”.

      Cand vine vorba despre emotii puternice, conteaza foarte putin educatia politica a cetatenilor.
      Ce cunoastere si educatie politica au nevoie alegatorii americani, ca sa voteze intre Trump si Hillary? 🙂

      Te intreb, la ce le-a folosit englezilor educatia lor politica, cand au ales Brexitul?

      Adevarul este dureros: daca tu, ca politician/formatiune politica nu reusesti sa starnesti emotii puternice, nu vei putea sa-ti scoti electoratul la vot, indiferent cat de educati sunt oamenii dpdv politic.

      In Romania nu se mai castiga alegeri cu punga de zahar si sticla de ulei. Pomanele electorale sunt interzise, iar putinele abuzuri, care in mod evident exista, nu schimba rezultatul alegerilor.
      In mod evident, prezenta la vot este cea care face diferenta in Romania de astazi.
      O prezenta mare la vot, inclina balanta spre continuarea politicilor UE, spre o democratie de tip occidentala, in timp ce o prezenta mica la urne, inseamna intoarcere spre un nationalism provincial, in contradictie cu sistemul si valorile UE.

      Ultimele alegeri prezidentiale au arat in mod clar, ca nu educatia politica este problema electoratului roman care, ci lipsa factorilor motivanti, care sa-i scoata la urne. Participarea net superioara in al doilea tur de scrutin, a schimbat rezultatul din primul. De ce? Pentru ca a existat o emotie puternica, anti Ponta!

      Ce ne trebuie in toamna, sunt asadar din nou emotii puternice, impotriva clasei politice actuale.
      Cu cat mai multi oameni simt ca democratia in Romania este in pericol, cu atat mai multi vor merge la vot. Pro democratie.

  3. Hary, eu sunt foarte de acord cu teoria poveștii, de fapt cred că am și scris acum câteva săptămâni despre cum publicul, atât electoral cât și de orice alt fel, se câștigă cu poveste nu cu date.

    Dar povestea aia necesită mai mult efort, mai multă credibilitate, mai multă legătură cu realitatea, dacă publicul este educat – iar Brexitul e un exemplu foarte bun tocmai în sensul ăsta: pilonii principali ce-au vândut brexitul au fost banii care se duc spre UE în loc să vină la sănătate și cum o să plece tot imigranții înapoi de unde au venit și englezii o să-și ia slujbele furate de ăștia.

    Mare dezamăgire mare când după aia s-a înțeles că nu stă chiar așa treaba… ba chiar panică în unele regiuni, cu votanți brexit majoritari, când și-au dat seama că fără fondurile de la UE sunt terminați (dacă ar fi știu că lor UE le dă bani de irigații n-ar fi fost o surpriză și nici votul poate nu mergea acolo, să nu mai vorbim de banii pentru sistemul de sănătate).

    La fel și cu Trump – e una să fi genul de naționalist care crede că răul în societatea americană vine de la emigranții mexicani și alta e să crezi că un zid de desene animate va rezolva problema.

    Cu alte cuvinte, educația te face să distingi între povestea cu care rezonezi și soluția pe care ți-o oferă povestitorul.

    Da, la publicul needucat (mondial nu românesc) povestea și soluția se confundă – ajunge să se plângă cineva de ce-l doare pe el și gata, chit că n-are o soluție reală.

    Nici eu nu iau deciziile strict rațional, ba cred că nu suntem construiți pentru asta ca oameni, dar faptul că am niște date în plus mă face să văd că, dacă cer de la vânzător o mașină rezistentă și el îmi recomandă una pentru că e gri titan, nu e neapărat capabilă să reziste la mersul pe ogor doar pentru că-i culoarea mea preferată.

    Reply
  4. Vlad,
    Zici ca britanicii nu sunt suficient de bine educati politic, pentru ca au inghitit o asemenea galusca electorala? Ca sunt prea prosti sa se informeze si nu reusesc sa faca distinctie intre poveste si realitate?
    Vrei sa spui ca daca ar fi avut mai mult discernamant politic, britanicii, nu ar fi ales Brexitul?

    Da si in acelasi timp NU.

    Consider ca in toate democratiile moderne din Europa si aici includ si Romania din ziua de astazi, majoritatea electoratului este suficient de educat politic, ca sa voteze politici pro UE.

    Daca prezenta la vot la referendumul britanic in randul tinerilor ar fi fost doar cu cateva procente mai mare, rezultatul ar fi fost altul. Daca tot electoratul si-ar fi exprimat opinea, doar ca. 40 % ar fi votat pro Brexit, spun analistii politici britanici.
    Aceste cifre le avea si Cameron, atunci cand s-a hotarat sa organizeze referenduumul. Ba chiar a mizat pe o campanie purtata rational si pe aceasta majoritate educata dpdv politic (pro UE), fiind convins ca britanicii vor vota ramanerea in UE.
    Totusi nu a fost sa fie asa.

    De ce? Ce ne spune rezultatul referendumului britanic?

    Mie unul imi comfirma inca odata ca o campanie purtata emotional, duce la cu totul alte rezultate decat cele asteptate de analistii politici si sondajele de opinie. Indiferent de cat de educat este dpdv politic un electorat.

    In fiecare tara membra UE exista un numar important de cetateni cu drept de vot, care se identifica cu valorile si identitatea culturala a propriului neam. Apartenenta nationala si culturala a individului, este ca atasamentul de mama, o legatura emotionala puternica. Aceasta apartenenta culturala si identitate confesionala fata de propriul neam, se intalneste mai frecvent la generatiile mai varstnice si mai putin la cele tinere, in tarile membre UE. Ceea ce este firesc, avand in vedere istoria destul de tanara a UE. Multi tineri din UE sunt mai detasati emotional de valorile nationale, pe care le-a inlocuit cu cele comunitare.

    Din pacate insa, aceste atasamente emotionale puternice, pot fi exploatate in scopuri electorale cu rezultate spectaculoase. Atunci cand vine vorba despre identitate nationala si culturala, despre confesiune religioasa si neam, ratiunea si discernamantul ruleaza in alt mod!
    Este greu sa fii rational-optimist atunci cand iti este frica ca pierzi ceea ce iubesti si de care esti legat emotional. Discernamantul nu functioneaza in situatii de frica la fel ca in situatii de siguranta si bunastare. De aceea exista instinctele primare, pentru asta exista prejudecatile si preconceptile de tip confesional, ca sa nu mai fie nevoie, atunci cand ne apuca teama si ne stapaneste nesiguranta, sa trebuiasca sa analizam, sa cantarim si sa luam decizii rationale complexe.

    In situatii in care simtim primejdie, ne conservam valorile. Cand ne simtim in siguranta si ne merge bine, suntem dispusi sa experimentam, sa acceptam si sa asimilam valori noi. Siguranta naste decizii optimiste, teama si nesiguranta hraneste un rationament pesimist.

    Atractie si respingere, dilatatie si contractie, optimism si pesimism, simpatie si antipatie, iata principiile fizice si emotionale care modeleaza si construiesc realitatea si deciziile noastre.

    De ce au castigat asadar euroscepticii?

    Pentru ca au reusit sa exploateze natura umana, mai mult decat au reusit cei din tabara Pro-UE in incercarea lor de a demonta si a demasca rational “minciunile” euroscepticilor.
    De ce am pus minciuni in ghilimele? Pentru ca euroscepticii nu au argumentat cu minciuni fara acoperire, ci cu adevaruri scoase dintr-un context (optimist) si bagate in altul (pesimist, sceptic).

    Reply
  5. Cu tot ce spui sunt de acord ca efect, nu însă la cauzalitate – tu spui că povestea pro-brexit a fost mai puternică, eu spun că a avut doar impact mai mare pentru că a țintit un segment mai credul.

    Dacă mă uit ce se întâmplă acum la noi, văd că majoritatea celor care nu merg la vot e formată tocmai din oameni care nu mai cred scena politică. Pe ăștia e mai greu să-i atingi decât pe cei scoși la vot pentru că o să le dea jos Neamțu icoanele din biserică.

    Ies și ei, dacă-s motivați emoțional, exact cum spui tu(de Ponta prin nesimțire de exemplu), numai că e mult mai greu să faci asta. Nu o să reușești cu povești absurde și minciuni pe bandă(care țin fără probleme la genul de electorat PSD – și acolo ai un eșalon de vârstă și o educație care-i pune în sfertul bătrân și prost pregătit academic).

    Eu nuanța asta o punctez – îți trebuie o poveste mult mai coerentă și mai greu de construit ca să ajungi la publicul educat.

    Asta, din păcate, nu are efecte pozitive ci dimpotrivă – avantajează deținătorii mesajelor pentru segmentul sub medie.

    Reply
  6. Vlad,
    Sa recapitulam.
    1. Emotia scoate oamenii la vot, nu ratiunea.
    2. Emotia se transmite prin poveste.
    3. Frica si nesiguranta este mai mobilizatoare decat emotia pozitiva (increderea si speranta).
    4. Povestea trebuie sa fie credibila si sustinuta de argumente inteligibile pentru toti, nu numai pentru publicul educat.

    Tu zici in contextul acesta asa:
    “îți trebuie o poveste mult mai coerentă și mai greu de construit ca să ajungi la publicul educat.”

    Da, asa este. Insa daca vrei sa castigi alegerile, trebuie sa te adresezi tuturor cetatenilor cu drept de vot, nu numai celor educati.

    Dezgustul si frica fata de PSD si metodele sale electorale au mobilizat masele pe facebook in Romania. Nu a fost nevoie de vreun mesaj coerent si nu a fost deloc greu de construit zidul Anti-Ponta. Ponta si PSD au fost cei care au starnit si hranit aceasta ura impotriva lor, folosind tocmai aceste povesti absurde si minciuni grosolane.

    Nu cred ca isi vor mai permite cei de la PSD asemenea greseli. Ma astept sa ridice stacheta, sa nu mai provoace electoratul de dreapta cu mizerii electorale, lipsite de orice urma de umanitate si demnitate.

    In aceasta situatie, va fi greu intr-adevar sa aduci lumea cu povesti Anti-PSD la urne. Partea buna insa este, ca obiectivul nostru s-a schimbat. Cetatenii nu mai au treaba doar cu PSD, ci cu toata clasa politica.

    Eu cred intro mobilizare anti clasa politica, indiferent de culoare si tabara. Adica intro poveste sugerata de tine, intr-un alt articol.
    Asta trebuie sa fie emotia care sa mobilizeze masele, nu numai pe cei educati dpdv politic, ci pe toti romanii, de pretutindeni.

    Ura si dezgustul fata de intreaga clasa politica, nevoia de o schimbare TOTALA, asta este emotia, in jurul ei trebuiesc construite povestile electorale.

    Reply

Leave a Comment.