Cum sa culegi urzici ca un cunoscător

– Uite pe-aici e verde, tre să fie.

Coborâm din mașină după vreo cinșpe kilometri și alte câteva zeci de opriri pentru a găsi urzici într-un decor cât de cât filmabil (adică fără modernisme sau gunoaie), ne depărtăm un pic de șosea și voila! URZICI.

Eu îmi setez camera, aleg încadrarea și tufa de urzici mici, plăpânde, numa-bune de gătit și Dani își începe treaba. Îl văd cum pune mâna blând pe o urzică și cum o trage mult mult mult mai violent înapoi.

Mă gândesc la ce mâini de păpușică are tânărul meu personaj dar nu zic nimic. A doua încercare decurge fix la fel nici n-apucă să pună bine mâna c-o și trage înapoi, strâmbându-se de durere.

– Ia baby urzică, ia din cele mai mici că alea cică Continue reading

Le Flocon Pierre

danizap3 webVreme superbă pe Rarău. După ce m-am făcut ciuciulete cu o zi în urmă la Moara Dracului, Mama Natură a vrut să ducem relația la un nivel superior.

Să nu aveți impresia că am stat îmbrăcat în cămășuța înflorată câteva secunde, după care am luat o sobă fierbinte în brațe. Ședința foto-video de prin nămeți a durat 20-25 de minute (după aproximarea mea), timp în care s-au tras mai multe duble, am fost poziționat și repoziționat în diferite ipostaze.

Noroc că a nins viscolit și s-a mai uscat cămășuța pe mine de la vânt. Era udă de la ședința foto-video anterioară “Lacrima de mesteacăn”. Ce s-a întâmplat la mesteacăn vă povestesc cu altă ocazie. În principiu, a trebuit să torn un bidon cu apă rece pe mine. Și să îl torn cu mare stil și talent, nu așa ca haplea…
Continue reading

Moara dracului

daniploaie5 webDupă ce am adulmecat firimiturile cu iscusința unor copoi bucovineni, astăzi ne-am făcut curaj și ne-am aruncat în pâine: Primele ședințe foto și video în ăle mai ale dracului cotloane câinești țintite de mintea lui Vlad. Primul obiectiv, Moara dracului. Un portal a cărui siluetă s-a modelat pe două stânci ridicate din abisul Tartarului.

Pe cât de mare și înțănțoșită ți-e inima de voinic după primele pietre escaladate de-a bușilea, pe atât de pipernicită și bleagă o vei avea la capătul drumului, captiv între pereții glaciali și negricioși ai muntelui.

Și așa arată Moara dracului pe vreme bună. Noi am fost pe furtună, evident. Și cu cât turna mai cu patos din spărtura cerului, cu atât se aprindea mai steloasă văpaia din ochii lui Vlad. Aprig la minte cum îmi place să mă cred, m-am dumerit repejor: „Băi, când te prinde furtuna rece de munte cocoțat pe stânci nu se numește pneumonie, ci artă!
Continue reading