Dracula’s Kitchen

O poveste despre bucate românești, despre timpuri îndepărtate, despre locuri și oameni, despre obiceiuri pline de farmec. Un an de scris și de fotografiat din Delta Dunării până-n inima Bucovinei, o aventură printre tradiții și gusturi venite din negura vremii, o întoarcere spre spiritul românesc autentic. O carte liberă de zbuciumul zilei de azi.

4 aruncat faina m

Dracula’s Kitchen adună între coperți aventurile unui tânăr naufragiat pe ținuturile valahe(în partea de fantasy), o colecție de rețete tradiționale, de la storceagul căzăcesc din Deltă la pasca sfințită din Bucovina(în partea de rețete) și peste o sută de fotografii. Continue reading

Secretul cozonacilor din Bucovina

Lemne trosnind molcom, un miros dulce de coptură ce învăluia toată casa, penele de curcă pregătite să dea cozonacilor strălucire și bunica făcând din când în când cruce spre portița unde se încălzeau minunățiile. Amintiri legate pentru totdeauna de Paștele și Crăciunul copilăriei.

E la modă acum și foarte des declarat prin showurile culinare televizate ingredientul dragoste. Că e vorba de o salată de varză, de cartofi prăjiți sau de un șnițel, toate-s dom’le neapărat făcute cu dragoste că altfel nu ies bine.

Continue reading

Un băiat muncitor

Crescut de mic în tradiția mâinilor asprite de trudă, acest pilot de elicopter muncește de sare cămașa pe el de fiecare dată când rămâne la sol.

Ca 12 G2 p2

Și-apăi câte știe omul să facă… de la secerat spice aurii în lungul câmpului, la-nvârtit brazdele negre și-ntors pe dos inima pământului pentru semințe roditoare, la mânuit coasa mai ceva ca baba moarte și crăpat lemne ca vikingii de pe timpuri, nimic nu-i prea mult pentru el. Continue reading

Aventuri cu raci fierti

Să fie vreo 20 de ani de când am mâncat ultima dată raci și cum vreo două săptămâni am stat în telefoane, mailuri și sms-uri căutându-i pe nemernici pentru o scenă din Dracula’s Kitchen (după ce am încercat zadarnic să-i prindem noi), mi se făcuse o poftă cât casa de mare.

Într-o vineri noapte, doi saci plini ochi cu carcaleți cleștoși au ajuns, după vreo zece ore de drum, în Vatra Dornei. I-am debarcat în cadă (spre bucuria fetiței care a avut la ce să se uite a doua zi – Uite, tati, cum sforăie racii! ) și am plecat să le fac rost de oaie, c-așa era gândită scena.

Spre seara celei de-a doua zile eram pe malul unei bălți cumplit de murdare, în care Dani se vedea ca nu are absolut niciun chef să se bage (deși făcuse lucruri mult mai dure și mai potențial dureroase în timpul filmărilor de până atunci), cu oaia umflată cu fân și racii lângă ea.

– Vlaaaaaaaddddd, am văzut ceva sărind în lac.

– Dani, ăsta e semn bun, nu e așa de letală apa pe cât pare (arăta de parcă erau mlaștinile de lângă Mordor).

– Da mă, da avea blană! – ochii dilatați de groază spuneau totul.

M-apuc de pus racii și ne dăm în curând seama Continue reading

Viața grea de artist

Cine își închipuie că Dani a avut viața ușoară în timpul ședințelor pentru Dracula’s Kitchen, se înșeală amarnic. Asta însă i-a pus capac până și celui gata să se sacrifice oricând de amorul artei.

Nu l-am văzut atât de lipsit de dorință ba chiar aș putea spune gata s-o ia la fugă în cele câteva luni de lucru, nu neapărat din cauza a ce trebuia să țină în mâini ci mai mult din pricina apei în care trebuia să intre – un lac, încărcat de legende în care se spune că dacă intri nu durează mult până să devii un mutant radioactiv cu puteri supraomenești, brațe de caracatiță, ochi de melc și dorsale de rechin.

Până la urmă însă arta a învins.

PS. Niciun animal păros nu a fost rănit în timpul filmărilor, conținutul blănii de oaie era de mult inclus în procesul de fabricație al unei pastrame iar Dani mai trăiește încă și azi, nu știu exact în ce formă dar la telefon sună aproape uman.

 

Dilema Bonei

Să spunem că ești o bonă trecută de 60 de ani, extrem de bisericoasă și foarte atentă la ”vai dar ce-o să spună lumea”, puternic ancorată deci în tradițiile creștine și intr-un mod de viață cumpătat și cu frică atât de Dumnezeu cât și de gura lumii.

Dacă tu când aduci copilul din parc îl găsești pe stăpânul casei făcând poze unui bărbat despuiat aproape de tot în baie, ba îl mai și auzi dându-i indicații despre cum trebuie să se bage mai adânc și să dea mai repede din cap, oare ce-ți trece prin minte?

*

Și-acum revenim la mine, oare mai am bonă și mâine?

Plangaciosul

Un capitol captivant al viitorului bestseller, Dracula’s Kitchen, este cel in care Pierre paseste pe fagasul initierii prin foc, sabie, tortura, moarte.

Fiind vorba despre un capitol in care fictiunea s-a construit cu ghiulele de tun, pirati si corabii vechi de secole, a fost mai complicat sa sustinem textul cu fotografiile potrivite. Cum de corabie si tun inca nu am facut rost, am inceput cu partea mai simpla: Hai sa il chinuim pe Pierre si sa-i imortalizam ochii incarcati de suferinta.

Asa arata un actor amator si nepriceput care habar nu are sa planga la comanda:

pierre7l
Continue reading

Frumuseţile Moldovei

Să nu mă mai plâng că de fiecare dată împart cuşeta trenului cu doamne uscate de timp şi volubile, soarta mi-a oferit acum tineret. Un cuplu româno-italian fraged şi frumos.
Ea, delicată şi inocentă, cu ochi mari de căprioară blajină. Avea un zâmbet ce te gâdila în tălpile sufletului. Şi un iz îmbietor de pădure virgină şi reavănă.
El, italian.

Să nu credeţi că am ceva cu împerecherea dintre naţionalităţi şi etnii diferite. Ba din contră. Iubesc diversitatea şi hibridarea. Dar totuşi, nu găsiţi puţin ciudat că în 99,(9)% dintre cuplurile româno-italiene, femeia este româncă?

Îi şi văd pe tinerii Tiberius şi Quintus alergând-o pe neprihănita Muremista prin codrii Sucevei.
Iar atunci, cerul s-a deschis şi a pogorât o voce groasă:
– Aveţi răbdare, fiii mei! Peste două mii de ani, vor veni ele să vă bată la uşă!
– Tot neprihănite?
– Buahahahaha! (râset diabolic)
Continue reading