Câte K-uri te fac fericit?

salariu mediuCea mai mare performanţă pe care am realizat-o în ultimii 25 de ani este aderarea la U.E. A fost şi meritul nostru, a fost şi contextul internaţional, tot ce contează este că am ajuns acolo, nu cauze şi motive.

Oricât de cârcotaşi am fi, trebuie să recunoaştem diferenţele dintre societatea românească de astăzi şi cea dinainte de 2007. Una dintre schimbări s-a produs în mediul privat şi este vizibilă în primul rând în capitală. Au venit investitori străini, au venit dezvoltatori cu idei sănătoase şi au apărut multinaţionalele. Cuiburile de corporatişti răsărite ca după lunga ploaie a renaşterii.
Continue reading

Ground zero

Basescu a fost timp de 10 ani doar un tratament chimioterapeutic pentru Romania.
A reusit sa distruga mult tesut canceros. Din pacate si mult din cel sanatos. Important este in acest moment, ca inca suntem in viata.

Acum este insa timpul sa construim.
Iohannis este primul presedinte care ma motiveaza sa ma implic politic.

Ce inseamna asta? Nu stiu, dar stiu ca va fi bine.

Povestiri de la Olanu in Libraria Carturesti

10841725_10205405375236303_1381644079_n

In sfarsit, s-a intamplat minunea. Povestiri de la Olanu a ajuns in librariile Carturesti. Poza a fost facuta in sediul de langa Piata Romana. Admirati raftul autorilor romani pe care colegial il impart cu Tudor Chirila.

Plus devoratorul de carte din imagine care imi povestea la telefon ca a vazut in librarie o infinitate de carti mai ieftine si mai frumoase decat a mea.

Apreciez pozitionarea pe raftul superior. Daca nu te pierzi in Chirila si Plesu, Povestiri de la Olanu este urmatoarea care iti sare in ochi.

Copiii cersetori din Bucuresti

cersetoriVad pentru a treia zi consecutiv o imagine cutremuratoare in drum spre metrou. Nici nu stiu daca e termenul potrivit. Spaima, revolta, furie, mila, toate adunate in acelasi mixt emotiv si inghitite fortat. Un barbat, pe la treizeci si ceva, alaturi de o fetita, cam de patru-cinci ani.

Amandoi imbracati in zdrente, cu incaltarile tocite si rupte, din care ies degetele infasurate in ate si plastic. Barbatul sta in fata unui bloc, langa trotuar, direct pe ciment. Fetita alterneaza cimentul cu bratele lui. Probabil cersesc. Dar e atat de frig incat le-a inghetat pana si glasul.
Continue reading

Putin, un Napoleon romantic

Postat de Mîndruţă la finalul lui august 2014
mandruta-bun

august 2014 + şase luni = februarie 2015. Ţineţi-vă bine, încă puţin şi vine putinizarea Europei. Doar a zis însuşi Mîndruţă!

Dacă totuşi nentu’ Putin nu e gata până în februarie, să ştiţi că femeile au fost de vină. Într-un interviu recent, Vladimir de la Kremlin a recunoscut că este, din nou, îndrăgostit. Iubeşte şi este la rându-i iubit. Nici nu e greu, ştim foarte bine că rusoaicele sunt aproape cele mai frumoase femei din lume. Imediat după moldovence.

Vedeţi diferenţa dintre misoginul Napoleon şi îndrăgostitul Putin? Randamentul muncii, eficientizarea procesului de puşchi-puşchi, bum-bum. Începuse bine, dar s-a luat cu femeile şi vodka: Veşnica dramă a geniului ratat.
Continue reading

Prostul nostru obicei

elicopterDupă fiecare tragedie avem prostul obicei de a învăţa nimic. Mi le amintesc pe toate din ultimii ani. Cauze şi împrejurări diferite, cele mai spectaculoase fiind totuşi în domeniul aviaţiei. Şi de această dată am procedat la fel. Am căutat cu tot dinadinsul ceva emoţionant, lacrimogen despre victime, am transformat moartea în show şi rating. Am manelizat tragedia, îngropând esenţialul şi ridicând derizoriul pe piedestal.

De ce nu au urcat mai repede jandarmii în vârful muntelui? De ce nu a sărit cineva cu o barcă din neant? De ce nu au lacurile patrulă??? De ce există SMURD-ul şi, ultima găselniţă, de ce suntem proşti şi dăm bani la Sănătate şi la Crucea Roşie?
Continue reading

Cum strici o pistă de bowling

DSC00451Sunt un practicant ocazional de bowling; adică joc de câţiva ani, la ocazii speciale. High-scorul este de 212, iar media partidei undeva la 140. În concluzie, un mediocru desăvârşit. Nu stăpânesc loviturile cu efect şi alte floricele, drept urmare nu fac paradă de perle şi chifle. Îmi plac loviturile curate, punct ochit, punct lovit.

Asta nu înseamnă că îmi place să joc pe orice pistă ponosită mai ceva ca puntea unei corăbii de piraţi. Cum am găsit, de exemplu, în mall-ul din Timişoara, la preţul de doar 85 de lei ora. Pistă mai proastă ca în Iulius Mall Timi nu am văzut nici la Olanu. Iar noi în Olanu avem pistă din ciment. Şi nu de bowling, ci de popice. Dar în Iulius Timi măcar a costat 85 de lei, puţin după prânz. Barim la capitolul ăsta să fim de lux.

În Bucureşti aveam terenul preferat de joacă sus la Unirii. Piste bune, echilibrate, bile noi, sferice, fără ciobituri, lubrifiate, senzor la baza pistei. Şi 25 de lei ora în orice zi, până în ora 13. Astăzi, când am revenit la joacă, mi-a picat faţa de nervi.
Continue reading