Joker: doar un film bun

Căutătorii de nod în papură spun că Joker este nociv; promovează violența, insinuează ideea unei societăți predestinate grozăviilor fizice și psihice. O societate care poartă sămânța răului și doar așteaptă câțiva stropi ca să înalțe lujeri otrăvitori. Hai să respirăm adânc și să defecăm pe distinctele noastre trupuri caste.

Filmul artistic (ficțiunea), la fel ca beletristica, nu este dator să educe ori să inspire pe nimeni. Arta cinematografică doar este; nu are o existență condiționată de corecta modelare intelectuală si sufletească a cetățenilor privitori.

“Arta de amorul artei este o sintagmă seacă. Arta de dragul adevărului, al binelul și al frumosului: acesta este credința pe care o caut.” scria baroana Dudevant, cu mult avânt și curaj, din spatele pseudonimului George Sand.

Într-adevăr, putem evalua arta conform criteriului puritan gândit de baroneasă la începutul sec. al XIX-lea. Dar fără să zburdăm din registrul artistic pe bulevardele metropolelor, unde hoarde de maturi alienați așteaptă povețe de viață din partea unor eroi de benzi desenate. La început a fost cuvântul. Și s-a auzit din Gotham City. Suntem sănătoși la cap?
Continue reading

Viermușii României Mici

Astăzi am aflat că avem un nou procuror general al României (Bogdan Licu). Nu mi-ar fi atras atenția, dar noul procuror a executat o demonstrație de logică, simțământ național și pavări gospodărești cu bune intenții. Concluzia? “Interesul superior” al unui copil de 8 ani este să stea ilegal într-o familie săracă din România, nu legal într-o familie înstărită din SUA. Pentru că s-a învățat cu jucăriile, patul, camera, prietenii, grădinița. Procurorul general Bogdan Licu continuă vârtos demonstrația conchizând că un copil de 8 ani are discernământ și tot ce spune este doar părerea lui, nealterată în vreun fel de majorii care l-au crescut. Pentru că jucării și grădiniță.

Nu intenționez să intru în subiect; am văzut suficiente pietricele aruncate în lac și valurile de prostie ingenuă care cresc cu năzuință de tsunami. Pentru că noi suntem cu simțământul, nu cu legile. Vânători, nu piftii. O țară de sufletiști care vânează cu pietre ambulanțele.
Continue reading

Revoluția lui Rădoi Pățitul

Au trecut 13 ani de la Middlesbrough – Steaua, semifinala UEFA ratată de Mirel Rădoi, căpitanul Stelei. Probabil o traumă care îți alungă definitiv ideea celor 11 funduri îndesate în propriul careu. Rădoi nu este singurul fotbalist român care a pățit vendeta catenaccioului prost executat, dar pare singurul refractar la repetiție.

Nu am văzut vreodată o echipă românească de fotbal jucând cu asemenea elan; nimeni nu credea posibilă revoluția înainte de Campionatul European U21. Peste cinci ore, vom fi matematic calificați în semifinale: Noi (România!), Germania, Spania și Franța. Noi, România, am început campionatul cu a mai mare cotă la câștigarea trofeului (100) – casele de pariuri ne-au considerat cea mai slabă echipă dintre cele 12 calificate. Corect calculul!
Continue reading

Neluș alu Bărzăun (I)

La marginea satului, bătrânele au ridicat foc înalt din salcâmi și araci putrezi. Fumul suie printre strugurii grei, acoperă movilele viticole într-un batic alb, de sărbătoare. Au lipit lângă foc tuciul pentru nunți și parastase. Mama lui Neluș a pus în tuci cocoșul colorat, de prăsilă. Vecinele toacă ce au găsit mai bun prin grădinile de zarzavat. De câțiva ani le-a ocolit parastasul, iar ultima nuntă în sat și-o amintesc puțini, mai mult din poveștile altora. Bătrânele au scos tuciul pentru Neluș. De dimineață, a coborât de la gară prin vie, s-a întors acasă.

– Am făcut în fiecare seară rugăciune, să știi! îi zise maică-sa, căutându-i fața cu mâinile veștejite.

Neluș privește penele coloarate ale cocoșului; maică-sa le-a făcut morman în capătul viei, pe unde a ieșit Neluș de dimineață. Își pune capul între mâinile mamei, îi simte valurile de căldură ieșind prin albeața ochilor.
Mirana și Ștefuț privesc focul de la distanță, așezați la marginea drumului central. Șoldurile li se ating. Mirana își freacă tălpile goale de un smoc crud, oftează:
Continue reading

Bookfest București 2019

A început Bookfestul bucureștean, găzduit de Romexpo în pavilionul B2. Suntem în același loc, vecini cu Humanitas, Curtea Veche și Editura Trei. Imposibil să ne ratați – Standul Datagroup este ușor de observat, avem decor unic!


+++

Programul Editurii Datagroup a început ieri cu lansarea “Unii demoni din noi” – autor Livia Ioana Retea, debut în lumea scriitorilor la vârsta de 18 ani.
Continue reading

Rămâne cum am stabilit

PSD se va surpa sub propria prostie – Titlul articolului postat în toamna anului trecut.
” Absurdul mesajului este absolut și există două variante: 1. PSD-iștii au obosit și vor o vacanță în opoziție măcar zece ani. 2. PSD-iștii au o părere extrem de proastă despre propriul electorat.” – am scris cu o săptămână înainte de alegeri.

PSD-ul a primit cel mai slab scor din istorie nu pentru că este un partid de proști ci pentru că este o adunătură de lași. Oameni mici și slabi, fără principii. Paiațe care s-au adunat în jurul șefului și l-au alienat cu vorbe dulci “Da, boss, 40% pe puțin! Cine, dumneavoastră, dom’ președinte? Normal, dom’ președinte, rupem tot!”
Iar șeful s-a înconjurat numai de oameni slabi, degrabă dispuși să-i dezmierde prostia cu limbile de catifea: politicieni și “jurnaliști”.
Continue reading

Mai avem o săptămână

Încă o săptămână până la, din punctul meu de vedere, cele mai importante alegeri din ultimii 19 ani. Am ales ca ultimă bornă anul 2000, atunci când l-am evitat in extremis pe Marele Nebun: fost pupincurist ceaușist, mare poet, patriot, om de stat, în vorbe și gânduri spurcat, Vadim.

Riscând să repet idei, insist pe faptul că alegerile de weekendul viitor nu sunt despre Europa cât despre noi, despre capacitatea noastră de a conviețui într-un stat unitar.
Și în timp ce preparam aperitivul preferat, pulpe de rață confiate, mă flagelam intracranian cu mesajul PSD folosit în campania electorală. Continue reading