Îmi place Bookfestul. Îmi place pentru că este aglomerat, spoit, vulgar, zgomotos, murdar. Are toţi alergenii care îmi fac pielea să fiarbă de urticarie. Şi sunt dependent de ei; îi consum în masochismul cronic, în slăbiciunea fizică, în micimea sufletească.
Îmi place turma de ultramodernişti scuipaţi din pixelii iphonelor direct pe treptele Romexpo. Acolo unde şi-au ridicat aşezământ din rucsacuri brânzite, borcane cu zacuscă şi cutii de margarină. Sunt tinerii stăpâni de paraclis, care recită din sfânta carte “I don’t give a fuck!”
Nici cu spatula nu-i mai dezlipeşti de pe scări. Acolo şi-au slobozit rădăcinile: să pătrundă, să curgă, să sugă.
Îmi place şi bocetul elogios al vechii gărzi – amanţii rataţi ai senescenței. Drogaţi cu o malahie perpetuă, bătrâneii aştia au naufragiat pe insula alienării absolute. În sărbezimea lor, sunt veșnici. Nici moartea nu-i mai poate fu**.
Continue reading