Ai ceva de zis?
Nu cu date, nu cu logică, nu cu proiecte.
Segmentul de populație, indiferent de țară, care răspunde la comunicarea bazată strict pe rațiune și proces logic este infim. Marea majoritate votează cu ”inima”, fără să-și dea seama, mânați de sentimente pe care le cred produse raționale. Continue reading
Marţi, 28 iunie, a avut loc summitul PPE (Partidul Popular European). Ocazie bună pentru populari, dacă tot s-au strâns la Bruxelles pentru Consiliul European, să îşi pregătească temele între ei, cu o zi înainte.
Cum se practica pe vremuri – şi d-l preşedinte Iohannis poate ştie – la ora de meditaţii plătite, profesorii rezolvau cu elevii plătitori problemele din următoarea lucrare de control.
Klaus Iohannis a refuzat invitaţia, spre surprinderea unora şi scandalizarea presei româneşti.
“Cum? A refuzat întâlnirea cu Merkel, cu Juncker, cu Donald Tusk? Dar cine se crede Iohannis? Ce altă treabă a avut?”
Nu pot presupune ce treaba a avut în data de 28 iunie, dar pot să-i înţeleg decizia. A comentat-o şi Joseph Daul, liderul PPE.
Un nou atentat în Turcia: aeroportul Ataturk din Istanbul, peste 40 de morţi.
Mă uitam zilele trecute la capodoperea lui R.R. Martin, Game of Thrones. Pentru cei care nu aţi văzut până acum serialul, o rezumare simplistă: Într-o zonă geografică fantasmagorică, mai multe familii de oameni se luptă pentru supremaţie. Oameni ca noi, stăpâniţi de ură, dragoste, ambiţii şi gelozii.
Între timp, odată cu iarna, vine şi o armată de zombălăi scârboşi (white walkers) şi singurul scop este distrugerea civilizaţiei umane. Zombălăii ăştia sunt teleghidaţi de nişte entităţi absconse, nu au viaţă, deci nici frică de moarte. Singurul rost al existenţei este terorizarea şi masacrarea lumii civilizate. Transformarea celor vii în morţi şi înregimentarea în armata zombălăilor.
Continue reading
E pauza meciului dintre Anglia si Islanda. Islanda conduce cu 2-1, dupa o repriza fantastica. Inca nu am curaj sa sper la calificarea amatorilor. Mai este o repriza si se pot intampla multe.
Dar pana atunci, m-am gandit sa studiez imnul Islandei, sa inteleg mai bine ce-i face atat de speciali si diferiti de noi. Si am inteles:
Oh, the God of our land! Oh, the land of our God!
We praise your holy, holy name!
From the solar systems we will tie you a crown
your armies, a timely collection.
One day is a thousand years to you,
and thousand years; a day, and no more.
An eternal (small)flower with a tear in its eye,
that praises its god, and then dies.
Iceland’s thousand years
Iceland’s thousand years!
An eternal (small)flower with a tear in its eye,
that praises its god, and then dies.
Oh God, oh God! We fall far down
and sacrifice your burning, burning soul,
Father, our Lord from generation to generation,
we tell our most important tales.
We tell and we thank for a thousand years,
for you are our only shelter.
We tell and we thank with tears in our eyes,
for you created our fortune wheel.
Iceland’s thousand years,
Iceland’s thousand years!
Our dark and cold mornings, our fallen tears,
that warm up with the rising sun.
Continue reading
Am o mare problemă cu învăţământul de rit nou, “eficient şi aplicat”. Programele moderne, metodologia secolului XXI despre care se tot vorbeşte şi la noi. Evoluţie, eradicarea sistemului obsolet.
De ce trebuie săracul copil să înveţe 10-12 materii? El e bun la matematică, păi să facă matematici (de-alea aplicate, sanchi) şi atât! Lasă-l să înveţe alfabetul şi e suficient. Doar îl facem inginer, nu filolog.
În teorie, pare o idee bună, eficientizare maximă! De la vârsta de 11 ani, pregătim specialiştii pe căprării – se ştiu deja medicii, IT-iştii, ziariştii, zugravii, cântăreţii.
Şi, cel mai important, aerisim programa asta teribil de stufoasă.
În practică, este o bună metodă de sabotaj. Pregătim generaţii de specialişti alienaţi, de roboţei defecţi.
Mă uit la generaţia mea (extinsă cu vreo 10 ani la ambele limite). Există persoane cu studii superioare, “specializate”, incapabile să urmărească o frază mai lungă de 20 de cuvinte. Incapabile să perceapă metafora la nivel primar, incapabile să sintetizeze un text banal, dacă formulările nu sunt “mură-n gură”. De ce?
Pentru că sunt roboţii defecţi fabricaţi de alt sistem falimentar – Epoca de aur a comentariului. Am prins-o şi eu, mai spre final. Limba şi literatura română se rezuma la capacitatea de memorare; cu cât erai mai papagal şi mai loial retrogradului care a scrijelit culegerea de comentarii, cu atât mai bine. Zece cu felicitări!
Mai mult, am prins şi perioada fără culegeri, când trebuia să scrii după dictare, 3-4 ore în continuu, până ţi se topeau venele pe tăişul băncii.
Continue reading
Meciuri plicticoase, uşor de anticipat:
Destul de greu să pui un bilet necâştigător în asemenea condiţii. Totuşi, poate reuşesc să nimeresc cu căpăţâna în bară astăzi.
Cea mai riscantă partidă mi se pare Franţa – Irlanda. Nu pentru că ar fi irlandezii vreo temută gaşcă de fotbaliatori. Chiar deloc – În afară de atacantul Shane Long (Southampton), fundaşul Coleman şi mijlocaşul James McCarthy (ambii Everton), restul sunt nişte ciolănoşi muncitori şi ordinari.
Dar Franţa a jucat până acum buimac, împiedicat, dizgrațios! Gândiţi-vă doar cât de aproape au fost să NU ne bată pe noi.
Continue reading
“Democraţia este cel mai prost regim politic, exceptându-le pe toate celelalte care au fost încercate.” (Churchill, tradus de mine).
Sir Winston Churchill a spus asta în Parlamentul Britanic (Camera Comunelor, mai exact), anticipând emanația democratică a poporului său, 70 de ani mai târziu.
Astăzi, 24 iunie 2016, milioane de britanici şi zeci de milioane de europeni aprobă citatul imortalizat la 11 noiembrie 1947. În special prima parte, înainte de virgulă.
În presa centrală britanică au apărut deja analizele demografice şi s-au tras concluzii uşor de anticipat:
Continue reading
Se întâmpla în urmă cu o săptămână:
S-a întâmplat ieri:
“Trebuie să fac ce am predicat la televizor atâția ani de zile. Cred că supărarea unora dintre cei care se plâng că se termină emisiunea are un grad de ipocrizie. Am primit mai multe oferte de la alte televiziuni. Nu voi pleca de la Digi 24, voi fi aici în fiecare zi de luni. Țara e pe o cale greșită și nu mai putem vorbi doar la televizor.
Vreau, în vara asta, să scriu niște programe de guvernare. Când apari prea des la tv, lumea te consideră vedetă. Unii zic să fiu premier. Nu intru în politică.” (Moise Guran)
Moise Guran se retrage benevol pentru că vrea să scrie. Tot respectul pentru truda scriitorului român, de la programe de guvernare la Ramone şi cărţi de colorat! Cu vădită umilinţă, din liliputana-mi experienţă, câteva titluri şoptite viitorului scriitor de succes:
“Pas cu pas spre izbăvirea guzganilor” de Guran. “Primul pas – Învierea din gorgan” de acelaşi Guran. “Al doilea pas – Drumul prin deşert” de Moise.
Continue reading
“Din probatoriul administrat în cauză, până la acest moment al urmăririi penale au rezultat că în 11.08.2011 şi 16.12.2011, inculpatul Nedelcu Răzvan Sorin, însoţit de o persoană de sex feminin, le-ar fi abordat pe raza municipiului Timişoara, respectiv pe raza municipiului Arad, pe minorele D.A.-N. (în vârstă de 10 ani), C.D.-A. (în vârstă de 9 ani) şi V.A.-A. (în vârstă de 11 ani), pretextând că sunt medici, asupra cărora ar fi exercitat acte de natură sexuală, profitând de imposibilitatea persoanelor vătămate de a-şi exprima voinţa, în scopul producerii de materiale pornografice. Totodată, în data de 16.12.2011, pe raza municipiului Arad, inculpatul ar fi determinat-o, cu intenţie, pe minora C.D.-A. să săvârşească acte de natură sexuală faţă de minora V.A.-A., tot în scopul producerii de materiale pornografice” – Gordana Bogosov, purtătoarea de cuvânt a Parchetului
Citeam ştirea asta când mi-a plesnit un bulbuc mintal: Băi, stai aşa, eu îl ştiu de undeva pe nenea ăsta! Nedelcu Sorin, Nedelcu Sorin, Nedelcu Sorin Timişoara… de unde-l ştiu, mă, pe ăsta?!
Caut poza pe Google şi pâcla se ridică. El e!
Continue reading
“Campionatul intern e un rahat! E execrabil! E o tristeţe pentru campionatul intern că Alibec a fost cel mai bun. Eu mă iau după acest campionat?! Dacă mă iau după el, Alibec poate fi bun pentru o Balcaniadă. Aşa da. Dar nu pentru un Campionat European.
(…)
faptul că Iordănescu a folosit un jucător sau altul n-ar trebui să ne influenţeze judecata asupra fotbalului nostru. Altfel, greşim şi vom lua măsuri superficiale, ca de obicei. Şi mai schimbăm un antrenor, un preşedinte şi aşa mai departe, dar nu vom progresa niciodată.”
(Ladislau Boloni)
Zice bine fostul selecţioner, dar, din prea multă politeţe, nu duce la capăt analiza. Într-adevăr, nu vom progresa. Până la fundul prăpastiei mai avem, şi cădem în gol de două decenii. Principalii vinovaţi pentru dezastrul din fotbal nu sunt jucătorii, selecţionerii sau securiştii de la FRF. Vinovaţii suntem noi. Pentru că suntem săraci şi nu ştim să ne facem bogaţi.
