Vikingul

De câteva zile are curte. Curte bucovineană, acoperită cu zăpadă adusă de crivăț peste vârfuri de piatră și sloiuri de gheață născute din ger năprasnic și apă de izvor.

De câteva zile temperatura plonjează seara sub -15 grade și o ține așa până hăăăăt spre dimineață.

De câteva zile bărbatul iese în tricou pe-afară, cu treburi mărunte, chit că mângâie soarele cărare sau că îngheață luna pe cer.

De câteva zile și-aduce aminte cum ieșea tânăr de sub duș și urca pe munte cu prietenii în mijlocul iernii, de i se prindea chica în sloiuri ca dreadurile de jamaican. Și cum pescuia pâraiele în ianuarie, după boiștean de-un deget și clean de două, ajungând de multe ori s-și frigă tălpile goale pe malurile înghețate și-n apa vâscoasă de frig.

De câteva zile îl ceartă Continue reading

Ham-ham fericit!

20161225_160731“Există un sezon pentru toate şi un moment pentru orice rost sub cer.

Un moment să te naşti şi unul să mori. Un moment să plantezi şi altul să culegi. Un moment să ucizi şi unul să te vindeci. Un moment să te fărâmi şi altul să te ridici. Un moment pentru plâns, altul pentru veselie; un moment pentru jale şi altul pentru dans.” (Ecleziast)

Fericiţi cei care s-au îndopat cu porci sfârtecaţi, cei care şi-au tencuit ficatul cu piftii, cei care au adus în case brazii pitici, cei care pupă mâna popilor securişti.

Ham-ham fericit!

Mircea Badea şi prietenii săi

Apare în urmă cu două zile filmuleţul ăsta:
“Klaus intrerupt de prim ministru”

Da, amuzant, deşi ideea a mai fost pusă în practică de alte zeci (poate sute) de inventivi.

Se gândeşte magnificul cetăţean “de dreapta” – care a locuit 40 de ani în acelaşi apartament cu părinţii şi bunica – să împărtăşească gluma cu prietenii săi. Pe facebook, aici 

Luaţi de-aici!
badea-retardati
Continue reading

Arrival, un film pentru acasă

arrivalUn film diferit de majoritatea SF-urilor din cauza/datorită subiectului şi a vitezei de interacţiune cu spectatorul. A se comanda “la pachet”. Nu faceţi greşeala să-l vizionaţi la cinematograf!

Arrival are o desfăşurare distinctă; este genul de film care te atrage, te emoţionează, te convinge să-l accepţi. Sau nu. Depinde doar de gustul fiecăruia şi de structura organului languros. Mi-a plăcut, îl consider un film de nota 8. Îi înţeleg perfect şi nu le pot contrazice argumentele celor care nu i-ar da notă de trecere.

Asta nu înseamnă că trebuie să fii o vită încălţată, tocmai scăpată din grajdul Berceniului, cu balega încă proaspătă sub copite, şi să-mi trăncăni încontinuu în ceafă. Te-ai plictisit, am înţeles. În primele 10 minute nu a sărit Captain America pe geam în rafale de mitralieră. Iar tu ai început să vociferezi despre porcăria de film la care te-a obligat mă-ta să te uiţi.
Continue reading

Un bun creştin patriot

votant-psd-5

Îmi amintesc următoarea scenă prezentă în comediile vechi, creaţia titanilor Stan Laurel şi Oliver Hardy:

Doi tăntălăi famelici se oploșesc la masa unei crâşme. Zgribuliţi de ger, cu mănuşile împunse de unghiile tocite, cu urechile crăpate şi o pătlăgică roşie în loc de nas. Nivelul de raportare la mediul înconjurător este primitiv, animalic. Sunt ca două bovine scăpate în lucernă. Cu feţele permanent rânjite, tot ce îşi doresc este să-şi vâre pe gât toată mâncarea şi băutura din incintă.
– This is the life, Stanley boy!
– You said it, Oly!

Iar la final, spre uluirea ingenuă a tăntălăilor hămesiţi, vine nota de plată. Urmează câteva minute de slapstick comedy şi salvatorul The End.

Asta s-a întâmplat astăzi cu tăntălăul nostru popor iubitor de ciolan, crâşmă, biserică şi vatră strămoşească. Da, a venit nota de plată, comedia se apropie de final.
Continue reading

Plagiatul – considerații

De când a fost aruncată șopârla plagiatului războinicei DNA și nefericita expresie a plagiat numai 4-5%, opinia publică s-a întrecut în tâmpenii colosale, după simpatii și antipatii politice. După ce le-am îndurat dârz, o strofă mi-a pus capac și am hotărât să aduc lumină din pocalul cunoașterii.

”Spune-mi, dacă te-aș prinde-ntr-o zi
și ți-aș săruta talpa piciorului
apoi ți-aș trage-o cumva pe la spate,
nu-i așa că nu m-ai putea închide pentru viol
fiindcă nu ți-am băgat-o decât 5%
din cauza burții mele și a curului tău mare?”

Versurile îi aparțin lui Viorel Ilișoi, un jurnalist cu pană excelentă, pe care-l urmăresc cu mare plăcere. Nici el nu e ferit însă de datul cu părerea despre lucruri pe care nu le cunoaște și de implicita botă lovită cu sete de baltă.

*

O să lămuresc aspectul din unghi juridic și-apoi voi da un exemplu logic, bun pentru toată lumea:

Nu toate infracțiunile se petrec imediat și Continue reading

Demistificări erotice (I)

orgasmErotism din partea unui absolvent de Calculatoare, promoţia ’81:

“O stradã a bordelurilor în Istanbul e o stradã în pantã în stânga şi în dreapta, sãli sau camere – dupã punga proprietarului – cu trei pereţi.
Bãrbaţii stau adunaţi ciotcã şi se holbeazã râzând timid la dioramele vivante dinãuntru. Sunt bogat reprezentate toate varietãţile de femelã homo erectus: albe, galbene, şocolatii, roşcate, cilindrice, bitronconice, ovalare, sferice.”

Un bordel turcesc, felurimea speciei, sexul ciocolatiu şi femeia bitronconică. Vi s-a făcut poftă? Dacă nu, sigur v-a inhibat pietatea, s-au atrofiat senzorii şi au dispărut slăbiciunile lumeşti. Meritaţi sanctificare! Altfel, simpli muritori păcătoşi, nu puteaţi rezista supradozei de concupiscență.

Repetăm: “toate varietãţile de femelã homo erectus: albe, galbene, şocolatii, roşcate, cilindrice, bitronconice, ovalare, sferice.”
Ptiu, să nu te deochi! Cu aşa texte nu mai avem nevoie de internet porn.
Continue reading

Nictalop – partea a II-a

airtraf

…Te speli pe faţă şi duci și din gunoi,

apocalipsa unor biete bacterii care au greşit

doar când ne-au impus să ne cunoaştem cu adevărat pe noi.

Noi, drept răspuns, ne-am şters de noroi, ne-am tuns,

am exfoliat toate reîncarnările şi ne-am pierdut în cel mai virtual mediu,

cel pentru care Moartea e început şi nu remediu

şi pentru care Viaţa e sfârşit şi nu imperiu.

Când ne-am cunoscut iniţial iniţialele,

eram două Zeitgeist-Poltergeist

căutând să intrăm în acelaşi trup,

acum aştept să te speli pe picioare ca să te sărut,

din ce în ce mai mut,

te aştept să îţi dai jos machiajul,

din ce in ce mai surd,

ca să pot să scuip o măsea de minte

către zâna care erai cândva, înainte să te schimbi în cuvinte,

pierdută pe retina unor ochi care au refuzat să mai interpreteze dincolo de tine,

dar Dionis mă bate uşor pe cap şi-mi spune
Continue reading

Zbaterile de pe urmă

programeNu ştiu dacă toată lumea a aflat: duminica trecută au fost alegeri parlamentare. La noi, în România.
S-au desfăşurat civilizat, fără acuzaţii de fraudă şi ţigăneli. Iar poporul român a grăit: Vrem parlament şi guvern PSD! PSD-ul să elaboreze legi şi să le pună în practică. Asta-i pohta ce-am poftit noi, poporul român!

Perfect. Nimic de cârcotit până aici. Poporul a hotărât prin pârghiile puterii sale absolute – democraţia. Iritante pentru mine sunt reacţiile ce au succedat pârghiile púterii. Le-am observat, ştiu unde se ia pulsul societăţii. Pe facebook şi în taxi. Plimbă-te cu două-trei taxiuri şi hoinăreşte pe facebook înainte de alegeri, vei şti dinainte rezultatul.

Cum spuneam – mă irită reacţiile care apar la două zile după spartul târgului. PSD-ul vrea să îl pună pe Dragnea premier şi au anunţat că anulează amână reducerea TVA, plafonarea CASS şi păstrează taxa pe stâlp.
Cum să nu mă enerveze cârâiala plângăcioşilor de pe urmă?

“Păi stai aşa, eu nu am votat PSD-ul pentru Dragnea. I-am votat pentru programe!”
Continue reading

Un happening baroc într-un spaţiu aşijederea

scris de Claudiu T. Ariesan

E tare greu să scrii despre tine şi evenimentele tale de suflet când vocaţia ta cotidiană pare a fi evocarea celorlalţi şi a înfăptuirilor corespunzătoare acestora. Totuşi ce am păţit vineri la Sala Barocă a Muzeului de Artă din Timişoara a fost mirabil şi nu pot lăsa neevocate bucuriile momentului înainte de a se estompa. Continue reading