Paul Walker și Confucius

paul walker

Paul Walker, starul cinema cunoscut cel mai bine din seria Fast and Furious (deși mie mi-a plăcut Eight Bellow la nebunie) a murit într-un accident stupid de mașină care, de ce să nu recunoaștem stătea cumva să cadă asupra pasionatului de viteză.

N-are cum să nu te întristeze un pic vestea chiar dacă nu ai vreo afinitate specială ( a se citi e idolul meu în viață) față de actor, dar na – om tânăr, băiat de treabă, familie, viață reușită – tot scăpi un ”păcat de el” printre dinți.

Nu despre asta vroiam însă să vorbesc ci despre transformarea rapidă a lui Paul Walker în social media de la sex simbol, cool guy și all around star la cugetător remarcabil, plin de pilde și învățături de viață.

Leonardo-Da-Vin-Diesel_o_95199

Aproape că l-a detronat în câteva zile pe sclipitorul Vin Diesel de pe tronul de cel mai mare filosof al facebokului (mor când îi văd fața aia de gorilă lângă niște citate lăcrămoase, patetice și agramate) ceea ce în sine nu e un lucru rău, măcar nu-ți vine să spargi monitorul.

paul walker

Paul Walker noul Confucius.

 

Amintiri de astă-vară

IMG_9323Aventura noastră începe în localitatea Jurilovca, un colţ de ţară şi de lume pierdut în muţenia şi în atemporalitatea meleagurilor lipovene. Fiind o povestire plăcută de vacanţă, vom face abstracţie de încercările herculeene prin care veţi trece până să atingeţi magicul tărâm al lipovenilor. Dar dacă în oferta de vacanţă aveţi printre alte mijloace de transport şi o zgripţuroaică înaripată (alias Simurgh) ce se hrăneşte cu pulpa voastră dreaptă, alegeţi-o fără ezitare!

Jurilovca este într-adevăr o localitate pierdută în timp. Câteva blocuri scundace şi un magazin mixt în care găseşti pe zece metri pătraţi absolut orice (merdenele, crenvurşti, cuie, brânză proaspătă, veche si albastră, articole de pescuit, piese pentru Dacie) te proiectează într-un orăşel miniatural de provincie, din Epoca de Aur. Ce căutăm aici? Încercăm să traversăm Lacul Goloviţa, spre destinaţia de vacanţă: Gura Portiţei.
Continue reading

A murit presa scrisă pe hârtie (II)

Melancolicul

Valentines-Day-newspaper-heart-garlandÎn al doilea rând, a murit presa scrisă pe hârtie din cauza celor care au activat în domeniu. Jurnaliştii ar fi putut insista pe o anumită nisă, nu foarte numeroasă, dar calitativă. O nişă care preferă decenţa şi seriozitatea unui ziar printat şi refuză spam-ul din online. Dar a fost mult mai la îndemână să aprinzi o căpiţă de paie decât un cărbune. Mult mai uşor să publici articole pentru „gloata cea mare” şi să o momeşti cu ţâţe, nunţi, parastase, Băseşti şi Muţi. A fost bine? Cine se lăuda cu sute de mii de cititori în fiecare zi? Paiele au făcut ditamai văpaia, dar ce să vezi…au ars repede. Ştiri şi articole de calitate îndoielnică găseşti acum pe tot www-ul. De ce ai cumpăra un ziar pentru aceleaşi servicii?
Continue reading

Cât de corupţi sunt bulgarii!

Nu simţiţi aşa un fior cald de beatitudine atunci când descoperiţi clasamente şi statistici în care nu suntem ultimii europeni? Cel mai recent motiv de bucurie şi, bineînţeles, mândrie vine din partea celor de la Transparency International. Aceştia au calculat indicele de percepţie al corupţiei pentru anul 2013. Mai exact, clasează 177 de țări și teritorii din întreaga lume, pe baza nivelului perceput al corupției din sectorul public. Tabelul din poză este prezentat pe o scară de la 0 la 100, unde 0 înseamnă cel mai corupt.
tabel coruptie1
Continue reading

Ceai nu apă

Nu mai știu când mi s-a servit paharul cu apă și pliculețul de ceai lângă prima dată, dar știu că de atunci mi s-a părut culmea tâmpeniei. Mai ales că era o modă nouă și-ți serveau ”ceaiul” așa de ziceai că-ți fac cine știe ce favor și ca dovadă supremă că locul ăla e în avangarda serviciilor de ospitalitate de pe planetă.

Nici până acum nu am reușit să mă obișnuiesc și tot strâmb din nas când se întâmplă. Nu pot să înțeleg care ar fi ideea? Continue reading

E revoluţie!

Ukrainian protestersÎn timp ce noi sărbătoream „cum se cuvine”, adică mâncam şi beam până cocoşam salvările, alţii aveau treabă. La vecinii din Ucraina e revoluţie. Ieri, 1 decembrie, au ieşti 100 de mii pe străzile Kievului şi „au cucerit” sediul primăriei. Astăzi sunt alte sute de mii în toată ţara. Protestele de ieri au fost violente, peste 100 de poliţişti şi militari ajungând la spital.
Continue reading

Steagul Romaniei, doar o cârpă?

Nu vreau să vorbesc despre patriotism sau simțul apartenenței la țara și poporul ăsta (ne sunt de-ajuns testate în fiecare zi ca să mai deschid și eu subiectul) ci numai despre steag, că tot am fost asaltat ieri de steaguri din toate părțile și pe toate canalele.

Fiind copil în comunism nu fac parte din generațiile României de căcat,  adică dintre cei născuți și crescuți în atmosfera, presa și trendul de ”trăim într-o țară bananieră”, așa că mi-a luat foarte mult timp, vreun sfert de veac, să mă obișnuiesc cu ideea de a vorbi despre noi ca despre un neam mizer.

Totuși, chiar când încă pe oriunde mergeam ridicam în slăvi țara de unde vin și poporul din care mă trag, ideea de steag nu-mi zicea mai nimic. Mda, o textilă colorată, ba c-o stemă ba cu alta, de atârnat pe toate gardurile și fluturat pe oriunde de către oricine vrea să arate indubitabil cât e de patriot. Continue reading

Românisme

steaguri-republica-socialista-romania_35b6d7ece392c8Ce s-au gândit iluminaţii conducători ai Parlamentului cu ocazia vizitei premierului Chinei? Sa scoată steagurile UE din clădire, bineînţeles. S-au strâns toate minţile alese ale neamului şi au rumegat problema, ajungând la întrebarea esenţială „Ce să facem noi ca să fim cât mai umili cu putinţă?” Păi asfaltăm un drum în două zile, placăm marmura de la Palatul Parlamentului cu parchet sintetic şi pitim toate steagurile UE şi NATO. A fost de neam prost ăla care a pus atâta marmură pe jos. Cu parchet sintetic e acum marea fiţă, ştim noi mai bine.
Continue reading

Să fim mândri că e 1 Decembrie!

Zemanta Related Posts ThumbnailM-am trezit, m-am întins, am clipit de vreo două ori şi am citit data de pe cucul ceasului. E 1 Decembrie.
A venit ziua când nu mai ai unde să fugi, n-ai cum să te fereşti. Trebuie să te încui în casă şi să stai cu capul pitit sub pernă. Altfel, îţi ţipă careva în ureche „Băăă, fii mândru că eşti! Fii mândru că eşti român!”

Astăzi au dat startul la ciorba de clişee naiva Andreea Răducan: „Nu ne lipseşte nimic. Să fim mândri că suntem români” şi probabil ironicul Tudor Popescu: „Suntem precum SUA în materie de dotare militară, mai rămâne să vedem cu cine ne luptăm”.
Continue reading