Le Pierre a avut ședință de călărie. Armăsarul Doamnei C frământa muschiul verde și reavăn sub copite. Din blană ieșeau aburi, ochii îi străluceau a turbare și flăcări șerpuiau pe nări. Pierre se apropia spărgând sub tălpi țipetele fricii. De prin văi s-au ridicat corbii, într-un vals cântat de coruri funerare. S-au cutremurat stâncile Dornei, orizontul s-a curbat și soarele a încremenit pe cer, admirând încleștarea coloșilor: Armăsarul Doamnei C vs Pierre.
Dintr-un balans fulgerător de braț căpăstrul a fost înfășcat și monstrul spumegător s-a clătinat îngrozit. A nechezat, și-a ridicat copitele printre nori și a pufnit înecat de amărăciunea subjugării. Pierre încălecase dihania sub privirea înlemnită a Doamnei C.
Doamna C: Bravooo, ai încălecat ca o prințesă!
Continue reading