Germania – Olanda în finală?

german-football-fa_1674999iAşa arată optimile de finală:

Brazilia – Chile (mare favorită Brazilia)
Columbia – Uruguay (uşor avantaj pentru Uruguay, actualii campioni ai Americii de Sud şi deţinătorii „bronzului” mondial)

Olanda – Mexic (meci echilibrat, probabil olandezii se vor califica dacă îşi păstrează forma din grupă)
Costa Rica – Grecia (merg pe mâna grecilor, deşi Costa Rica a jucat mult mai spectaculos, terminând grupa pe primul loc, peste Uruguay, Italia şi Anglia!)

Franţa – Nigeria (francezii au jucat foarte bine, Nigeria mi se pare o calificată norocoasă. Au profitat de lipsa de experienţă a Bosniei. Franţa, favorită clară)
Germania – Algeria (probabil cel mai dezechilibrat meci din optimi)

Argentina – Elveţia (elveţienii au jucat dezastruos în singurul meci cu adversar puternic. 2-5 împotriva Franţei. Argentina dă impresia că încă nu a început turneul. Messi aleargă într-un picior, cu mâinile la spate. Şi totuşi înscrie. Argentina, mare favorită)
Belgia – SUA (americanii sunt în creştere de foarte mulţi ani, deşi nu au jucători talentaţi. Belgia a venit la turneul final cu cea mai bună generaţie din ultimii 20 de ani. Şi-au câştigat grupa cu punctaj maxim şi sunt favoriţi în meciul din optimi)

Aşa cred că vor arăta sferturile:

Brazilia – Uruguay
Olanda – Grecia
Franţa – Germania
Argentina – Belgia

Semifinale:

Brazilia – Germania
Olanda – Argentina

Bombardel şi Murdărica

00bubulinaBăi, fraţilor, eu toată viaţa am fost om de casă, muncitor. Înainte să ajung bucătar de renume în Muereasca, îmi câştigam mărunţişul de îngheţată şi alviţă pe lângă vilele ciobanilor. Am mers acum vreo 7 veri la unu al lu’ Ciuculete. Baron de vază, tată. Cur crescut în jilţ de puf, bagabont mare; băgat în învârteli cu brânză, cu lână, cu prepeliţe. Avea ăsta palat, nu vilă. Pe 4 etaje şi turn înalt cu far pe mijloc.

Şi mă duc la al lu’ Ciuculete să îi curăţ piscina. Avem promişi cu o seară înainte 20 de lei şi două kile de urdă. Ajung la poartă, trag de clopot, nimic. Mă ridic uşurel pe vârfuri, salt gâtlejul peste gard, nimic. „Nea Ciuculeteee, haide, breee! Că-mi scot greierii pui în călcâie pân-ajungi mata!”

Aud atunci o voce subţirică de fată mare şi sfioasă, mai cristalină ca roua de mărgăritar. „Hai, intră prin dos!”
Îmi tremurau genunchii mai ceva ca deştele lu’ Dobrin. Ce gingaşă făptură să mă strige din curtea ciobanului? Dau ocol la casă, sar pârleazul şi intru prin dos, cum zisese fata.

„Tata e plecat la Vâlcea cu oile. Mi te-a lăsat în grija mea.”

Continue reading

Mândru de România

000daniAm ajuns în Obzor (Bulgaria) după un drum îmbietor de aproximativ 6 ore. La bulgari mare lucru nu s-a schimbat; aceleaşi blocuri comuniste ridicate din moloz ca nişte turnuri de tortură post-apocaliptice. Aceleaşi feţe acrite de usturimea crăpăturilor din palme. Tot undeva departe, spre vest, a fugit şi soarele lor, smulgându-şi razele din ţărâna ridicată peste viţa pitică.

Dar la capitolul servicii hoteliere sunt ani lumină înaintea noastră. Preţuri ridicol de mici şi camere spaţioase, cum vedeam în copilărie prin viloacele din telenovele argentiniene. Am înţeles că au venit ceva nemţi să investească în turismul bulgăresc, după ce ai noştri le-au închis elegant uşa în nas.

În fine, m-am abătut de la titlul articolului. Voiam să vă povestesc despre doamna pe care am întâlnit-o pe o alee îngustă din Obzor. Avea nevoie de un leu pentru taxa de pod spre România. Venea după un drum de aproximativ 1200 km din Kiev. I-am dat leul, am mai zăbovit la două-trei perechi de taclale, şi ne-am cerut scuze pentru hârtoapele din drumurile româneşti ce o aşteaptă. Recunosc, răspunsul doamnei ne-a surprins:
Continue reading

Mircea Badea dansează pe manele

xxxbadea maneleAm urmărit înregistrarea cutremurat de emoţie, scăldând o reverie săpunoasă în fermentul neuronilor morţi. Mi-a plăcut, m-am îmbătat într-o linişte ancestrală, cum mai găseşti poate doar în inima granitului mâzgălit de chihlimbare.

Şi am început să lăcrimez, amintindu-mi de Santa Lucia Iuntana, cântată live la Los Angeles, în anul 1994. Cei trei magnifici, virtuozii celor mai înalte voci s-au lichefiat într-un elixir dumnezeiesc ce a picurat două decenii mai târziu în două suflete rătăcite.

Am retrăit magia anului 1994, cu Pavarotti şi Domingo pulsând din bicepsul lui Mircea Badea. Iar în dreapta lui, legănat în anonimat, sufletul lui Jose Carreras. Într-o carcasă nouă, dar la fel de vechi şi prăfuit.
Continue reading

Concluzii mondiale

cr 7 kfcMinutul 95: Varela loveşte cu capul mingea centrată de pe partea dreaptă, SUA – Portugalia se termină 2-2, niciun jucător din cei 22 nu se bucură, ambii antrenori privesc în gol, înmărmuriţi. Victoria istorică a americanilor a fost furată de ultimele două secunde. Se visau deja favoriţi la câştigarea grupei. Da, un egal în meciul cu Germania le-ar fi asigurat prima poziţie.

Portugalia este oricum cu un picior pe aeroport. Doar o victorie împotriva ghanezilor cumulată cu o înfrângere la scor a americanilor în ultima etapă i-ar mai putea salva. Adică basme cu CR7 şi mingile de aur în care nici ei, portughezii, nu mai cred. Avem şanse mai mari să-l vedem pe Cristiano înfulecând aripioare picante la KFC (halucinantă reclama, apropo)

Nu-i nimic, vom avea spectacol în optimi cu Chile, Costa Rica, SUA şi, posibil, Algeria. Nu avem nevoie de spanioli, englezi, portughezi şi alţi multimilionari îmbuibaţi, care aleargă după minge ca Mutulică după fusta Albei ca Zăpada.
Continue reading

Electoratul din România

Aşa arată electoratul din România:

Comentariile au fost postate pe pagina de facebook, la articolul în care ceream demisia preşedintelui Băsescu.

xxxbas1

xxxbas2

xxxbas3

Au fost în total peste 100 de comentarii, dar cele selectate sunt reprezentative. Aceştia sunt cetăţenii vocali, cei care vor să îşi exprime o părere despre societate, despre justiţie, despre politică, despre orice. Aceştia sunt cetăţenii care merg la vot.
Continue reading

Mintea ESTE, creierul EXISTA… si Dumnezeu?

“Vedem in jur ceea ce rezoneaza in noi. Nu as putea vedea rautate in jur, daca intr-o anumita masura nu ar fi si in mine”.

Initial am vrut sa-i raspund lui Ciprian, care a comentat la articolul lui Vlad cu sfinti,  dar in final raspunsul meu a ajuns sa fie atat de offtopic, încât m-am decis sa scriu un articol separat..:))

Percepem “raul” din jur, pentru ca avem reprezentarea lui ca si model (valoare), in mintea noastra. In acelasi mod vedem si obiectele din jurul nostru, scaunul de exemplu.

Continue reading

DEMISIA!

traian-basescu-plangeDeclaraţia plângăcioasă prin care Traian Băsescu alege consolidarea justiţiei în locul instinctului de a-şi proteja fratele este o nouă injurie adusă „românlor”. Ce altceva ar fi putut declara pentru a nu părea complet ţicnit? Declaraţia nu are legătură cu demnitatea, cu sacrificiul sau cu onestitatea preşedintelui. Sunt doar vorbe goale şuşotite într-un salon de surzi. Încă o fumigenă fâsâită pentru a ne ascunde declaraţia potrivită situaţiei: „Eu, Traian Băsescu, îmi dau demisia din funcţia de Preşedinte al României.”

Când fratele tău se foloseşte de funcţia ta de preşedinte pentru negocieri cu clanuri mafiote, singura soluţie este DEMISIA. Fără lacrimi, fără consolidarea justiţiei, fără prosteli şi fără injurii. Nu ne-ai hulit suficient în ultimii 10 ani? Îţi baţi chelia de noi cu fiecare ocazie şi tot tu plângi?

Măcar atunci când te-ai cufundat în rahat până la gât, dă-ţi seama că pute. Aruncă-ţi la gunoi batistuţa umezită şi fii bărbat. Ia-ţi mâna de pe banii murdari, ia-ţi mâna de pe servicii, de pe Codruţa, de pe gazetăria scatofilă, tragi aer în piept şi strigă odată cu mine: „Pfaaa, ce tare pute!”
Continue reading

Lebăda curviştină

lebadaLa umbra stufului se bălăceau trei boboci. Rânjiţi, zglobii, cu puful mângâiat de Mama şi Tata Lebădă. Tatăl, ciolănos, cu pana grasă, gâtul viguros, privirea aprigă de străjer al purităţii. Mama avea o mlădiere aparte şi îşi arcuia corpul zvelt în legănări de vals.

Eleganţa-i îmbietoare se oglindea din stropi de val în grinzi de cer, în ochi bulbucaţi de răcănel, până sub gâtul înmărmurit al unui lebădel adolescentin. Şi s-a apropiat tinerelul de cuib, hipnotizat de fantezii şi mirosuri carnale.

Tata Lebădă îl simte pe tânărul amorezat. Îşi încordează gâtul, îşi zbârleşte penele şi taie luciul apei cu vârful ciocului. Îl fixează pe iubăreţ între ochii lucind a furie. Porneşte atacul, despicând balta şi zvârlind stropii fierbinţi dincolo de mal. Lebăduţul bate în retragere. Se opreşte mai departe de cuib, cam la un minut de zbor lebădesc. Şi aşteaptă.
Continue reading