Care-i până la urmă ținta justiției?

Suntem furioși. Ne-au furat ăștia țara, viitorul, viitorul copiilor și tot ce-ar fi putut fi dacă un sfert de secol România nu ar fi fost condusă de niște gunoaie.

Nu-i de mirare că vrem să-i vedem chinuindu-se în focurile iadului, despuiați de averile crescute pe spinarea noastră, prinși în gratii groase și hrăniți cu cir, eventual trași pe roată. Zău dacă o abordare medievală nu ar fi pe deplin meritată…

Dar, și e un dar mare cât casa…

Care ar trebui să fie prioritatea justiției într-un sistem sufocat de corupție? Pedeapsa sau curățarea sistemului (între noi fie vorba, pedeapsa ca scop principal nu mai e de multă vreme acceptată în sistemele moderne)?

Văd peste tot oameni supărați de pedepsele mici și îi înțeleg; după cum spuneam, e normal să te simți sfidat și luat peste picior când vezi un hoțoman din ăsta abia atins de justiție. Dacă trecem însă peste partea de simțit și gândim pragmatic, înțelegem de ce metoda asta se practică mai peste tot, nu numai la noi:

  1. Răul e deja făcut, recuperarea prejudiciului aduce un plus nu acoperă un minus luat în calcul pe undeva în economie.
  2. În momentul în care l-ai scos din sistem și l-ai făcut persona non grata pentru orice înseamnă mediu bugetar, răul nu se mai repetă.

Din astea două motive, dacă vrei să cureți sistemul cât mai repede, evitând menținerea căpușelor pe venă, are sens să faci niște concesii, cum ar fi reducere pedepsei în schimbul altor nume de corupți și recuperarea părții din prejudiciu la care se poate ajunge rapid, fără resurse umane blocate pentru mult timp (la ce nivel de corupție e la noi, cred că o armată întreagă ar fi îngropată în dosare).

Eu, dacă aș avea posibilitatea să apăs pe un buton și toți corupții din țara asta, de la mic la mare, ar ieși din sistem într-o clipă, fără să fie pedepsiți în niciun fel doar cu interdicție de a mai intra vreodată în contact cu bugetul, l-aș apăsa imediat. Un sistem curat de mâine ar merita orice compromis.

De asta mie, dacă prin asta se curăță sistemul mai repede, nu-mi displac pedepsele mai mici atâta vreme cât sunt date în schimbul unor informați care ajută tocmai procesul de deratizare.

PS. Discuția este pur teoretică, la cât de mânjită e justiția ultimilor 25 de ani, nu avem de unde ști câte-s concesii făcute în slujba curățeniei și câte-s comandate de legături exact de felul celor pe care le dorim șterse.

Vlad B Popa

Scriitor. Cautator de povesti si povestitor prin scris, fotografie si film. Licentiat în drept constitutional.

Carti publicate: Cameleon-Baza , Povestiri de sub papuc, Dracula’s Kitchen, Tati

Facebook personal

Pagina fb de autor

website de autor

5 Comments

  1. Ar mai fi o problema aici: vorbim despre romani, un popor care nu prea intelege “fara exemple”. Astfel, daca tot ce primeste un corupt dupa 10 ani de furat este “scoaterea din sistem”, urmatorul la rand isi va spune: merita sa incerc si eu! As vrea sa avem maturitatea necesara (ca natiune, dar, in multe cazuri, si maturitatea individuala) pentru a ne pleca urechea la vocea ratiunii, nu la urletul pedepsei.

    Reply
    • Sincer, n-am nimic împotriva execuției în piață dar nu ăsta ar trebui să fie scopul justiției (și nu vorbesc doar despre corupție) ci o societate mai curată.

      Ca să funcționeze metoda exemplului, aplicarea legii trebuie să fie de-a dreptul înfricoșătoare, altfel încălcarea ei va rămâne tentantă. Cum nu se pune problema aducerii trasului în țeapă în zilele noastre, cred că eficiența ar trebui să fie pusă înaintea paradei exemplului.

      Dar, vorba ta, mai e multă apă de curs până să gândim ca nație în termenii ăștia…

    • Infricosator in ziua de azi inseamna mai degraba public. Daca-l bati pe unul in beciurile “Securitatii” e o crima, dar nu una vizibila. Daca in schimb il plimbi in catuse pe la aceleasi televizuni care-l ridicau in slavi…

  2. Pedeapsa cea mai mare pentru politicienii corupti este indepartarea pe viata de banii publici si putere politica si confiscarea tuturor bunurilor. Deasemenea le-as interzice viata publica, adica rosu la opinie politica exprimata in public.

    Daca s-ar face consecvent acest lucru, ar disparea complet apetitul pentru furat banul public.

    Reply

Leave a Comment.