O părere pertinentă despre religia predată în şcoli

copii_religieAtunci când nu sunt ocupaţi să aglomereze prima pagină cu BOMBE copiate din Click şi Cancan, cei de la Gândul mai fac şi lucruri bune. Puţine ce-i drept, dar merită menţionate.

Mircea Flonta, profesor de filozofie la Universitatea din Bucureşti, a vorbit într-un interviu pentru Gândul despre religia predată în şcoala românească:

“Eu cred că dacă religia este predată ca un sistem de valori, drept o componentă majoră a culturii, ea trebuie prezentată elevilor la o vârstă la care există discernământ, există posibilitatea de a-ţi forma o opinie, de a-ţi pune întrebări, de a discuta ceea ce ţi se oferă. Cred că dumneavoastră sunteţi de acord cu mine că dacă se predă filosofie sau etică în şcoală, ceea ce scrie în manual nu este luat drept o literă de lege, ca ceva indiscutabil. Elevul întreabă de ce e aşa, poate să producă contraargumente. Acesta este regimul oricărei educaţii intelectuale. Educaţia religioasă în şcoală este o parte din educaţia culturală. Ori nu poţi să o prezinţi la o vârstă la care posibilităţile de gândire interogativă şi critică lipsesc cu desăvârşire, cum se predă acum de la clasa zero. Eu cred că vârsta potrivită este de 14- 15 ani.”
Continue reading

Cu Dracula în biserică

draculaDupă un drum de câteva ore prin toate cotloanele şi toate hârtoapele bucovinene, ajungem la vestita chilie a lui Daniil Sihastrul. Am găsit-o cu ajutorul unui călugăr scriitor, deci aveam în jurul maşinii un scut de evlavie şi spiritualitate. Ce putea merge rău?

Coborâm la chilie, mă uit la scobitura realizată în stâncă de răbdătorul Daniil (singur cu dalta, right), luăm echipamentul foto, costumul lui Pierre şi trecem la treabă. Aveam în plan o superbă secvenţă încărcată de emoţie şi dramatism. Cireaşa de pe video-tortul DK.

Lângă scobitura din stâncă, un călugăr. Nu cel cu scutul de evlavie, altul. Dar şi ăsta tot intelectual. Primea turiştii în chilie şi le vindea cruciuliţe aducătoare de dumnezei, iconiţe alungătoare de draci şi alte chipuri magice vopsite ori cioplite. Ne vede trepiedul şi aparatul foto cu ditai obiectivul erect:

– Auziţi, voi faceţi poze aşa pentru voi sau vreţi să vindeţi?

Mă uit nedumerit spre barba lui lungă şi stufoasă, fără să prind prea bine scopul întrebării. Am zis că se plictiseşte în sihăstria lui şi e dornic de conversaţie.

– Vrem să facem o carte (răspund fălos, flexând pieptul)
Continue reading

Cum mănâncă bucovinenii din Berceni

Data trecută când am fost în Bucovina, am abuzat puţin de bucătăria zonei. E şi foarte greu să eviţi mirajul artei culinare.

Mititei şi cefe de porc din care sfârâie seul la poalele muntelui, sărmăluţe cu toate umpluturile, învelite în ce vrei tu, asezonate cu smântână cremoasă de ţară. Smântâna aia care îţi lunecă pe gât, oricât de sătul ai fi. Şi atunci când o înghiţi simţi aroma câmpului, a cetinii de brad şi a fânului proaspăt cosit. Simţi că înghiţi o vacă.

Îţi clăteşti simţurile cu o carafă de vin roşu, pentru că urmează tochiturile, platourile bucovinene cu brânză, mămăliguţă, cârnaţi de casă, ficăţei de pasăre şi slăninuţă; atât de fragedă încât de topeşte în gură. Şi mai vrei încă o porţie, încă o slană, încă o carafă, încă un platou cu sarmale, o ciorbă de porc şi una de văcuţă, şi parcă ar mai merge un cotlet sau măcat o ceafă.. Până simţi că pielea de pe burtă se tot întinde şi începe să plesnească.

Dar nu-i motiv de panică. Te culci 3-4 ore şi faci loc pentru următoarea masă. Aerul tare de munte ajută la digestie. Mai ales după vreo trei săptămâni de stat aici, deja te simţi muntean. Stomacul tău nu mai are limite. Auuuugh! Aduceţi porcii, vacile şi oile la mine!
Continue reading

Ponta din gafă în gafă în fotoliul de preşedinte

Aproape că nu trece săptămână în care Victor Ponta să nu facă paradă de stângăcii în faţa electoratului. Nu s-a răcit bine MTO-ul şi premierul deja a simţit nevoia unui nou salt prin gropi. Şi săltăreţul Ponta a atacat exact acolo unde se simte iniţiat şi puternic: Un nou plagiat.

222 (foto Mediafax)

În raportul despre starea economiei, prezentat ieri, a fost folosit graficul celor de la Ziarul Financiar.
Dacă tot s-au chinuit alţii să-l deseneze, de ce să nu-l folosim la comun? Doar fraţi suntem cu toţii. În plus, arată interesant graficul ăsta, dă senzaţia că ştim ceva, ceva. Nu am picat din pom în scaunele guvernului.

Data viitoare când o mai luaţi pe harvardista fâstâcită pe la dezbateri, nu ar strica vreo 2-3 din ăştia de la ZF să vorbească în locul dânsei. Poate nu sunt nici ei guru economiei, dar au şanse mai mari să nu-i facă Băsescu preş. Apropo, doamna ministru de finanţe a terminat facultatea la Colegiul Wellesley, nu pe unde visaţi voi. Lăsaţi-o mai moale pe asta cu absolventa de Harvard!
Continue reading

Dragoste moldovenească

femeie in barÎmi place hanul moldovenesc. Îmi plac carafele reci şi privirile calde. Îmi place de ea.
Cu părul bălai, cu buza dulceaţă, aşteaptă un crai s-o facă mireasă.
E toată un frison de poftă şi nerăbdare. Păşeşte spre masa mea, arcuindu-şi silueta în pâlpâirea becului obosit.

Daniil, fişor ghizdav, tu mă leşi uitată-n prag.

O măsor din creştet în călcâie de trei ori, vârfurile degetelor ni se ating. Tremur. Îi absorb mirosul de lăcrimioară şi pâine pe vatră, în timp ce mă ridic agale. Coapsele ni se mângâie, îmi simt pieptul înţepat de emoţie şi de sfârcurile ei întărite.

Daniil cu gând ascuns, tu mă leşi cu suflet plâns.

Îi trec mâna prin păr şi ochii prin febra pieptului. Transpir. Îi înghit aromele pielii, în timp ce îi înconjur şoldurile între braţele încordate. Gâtul meu alunecă pe gâtul ei şi pulsurile galopează sălbatic, în sincron.

Daniil, fişor gigea, tu mă leşi cu burta grea.
Continue reading

Bărbatul politic Traian Băsescu

basescBăsescu: “Federaţia Rusă este un partener al teroriştilor din estul Ucrainei care au doborât avionul malaezian”

„Federaţia Rusă a devenit un partener al acestor terorişti. Este concluzia la care am ajuns şi asta e explicaţia de ce nu ne-am grăbit să facem afirmaţii. Federaţia Rusă este partenerul acestor terorişti prin acţiunile pe care le întreprinde”

“Care este responsabilitatea Uniunii Europene? Putea să facă mai mult? Răspunsul meu este «da», sacţiunile trebuiau introduse de multă vreme, aspre, economice, care să descurajeze lejeritatea cu care Federaţia Rusă alimentează conflictul generat de terorişti în estul Ucrainei”

Într-o perioadă în care oficial totul este încă neclar; NU S-A STABILIT OFICIAL că dispozitivul folosit de pro-ruşi a fost livrat de Rusia, şi nu s-a stabilit oficial că incidentul a fost un act terorist, Băsescu declară asta. Oficial, în numele României. O fi bine?
Continue reading

La pescuit de brad

pastravPentru cei care aţi văzut păstrăv doar în pieţe şi în Carrefour, priviţi, respiraţi adânc, priviţi din nou şi vă minunaţi. Da, aşa arată un păstrăv adevărat. Nu imitaţiile cu gust de carton pe care le cumpără bucureştenii prin restaurante, la preţ de sprâncene marinate de panda.

Ce-i drept, nici eu nu am pipăit până acum vreun păstrăv sălbatic. Nici măcar pe cel din poză. În timp ce Vlad prindea şi elibera la foc automat toată fauna unui pârâu de doi paşi lăţime, eu mă zvârcoleam, cufundat în nămol până la genunchi, cu undiţa agăţată în brad. Care brad? Oricare. Timp de vreo 2 ore, cât am încercat să lansez linguriţa în apă, am agăţat toţi brazii, de pe ambele maluri.

Aşa se întâmplă când un pescar de şes, specializat pe cărăşel de juma de palmă şi oblete, este scos din elementul lui. M-am zgâriat prin toţi mărăcinii, am brăzdat cu genunchii tot glodul cu miros de canal. Vedeam şerpii cum îmi taie calea, în timp ce simţeam pişcături pe la gleznele acoperite de buruieni mlăştinoase.
Continue reading

Fericirea din mâncare: 2 paşi elementari

Pig_on_stickNu sunt adeptul mesajelor motivaţionale, le consider inutile şi iritante, mai ales dacă se rezumă la „fii mai bun”, „fii mai fericit”. Nu m-ar fi dus căpşorul din dotare să tind către bunătate şi fericire, dacă nu mi-l lumina Luminiţa Moldovei şi alţi licurici ca ea. Problema apare atunci când trecem la fericirea concretă a sinelui şi ne întrebăm unanim: „Cum?” „Cum să devin mai fericit?”

O tehnică din arsenalul personal, ţinută secret până acum, este fericirea din mâncare. Mi se pare absurd ca noi, românii, să fim unul dintre cele mai nefericite popoare, şi principala activitate să fie umplerea mesei cu „toate cele cuvenite”. Ceva facem al dracului de prost, altfel nu îmi explic contradicţia.

Suntem în continuu preocupaţi de mâncare, înghiţim porci şi viţei ca pe dude, ne dărâmă burţile de hipopotam expandat, dar suntem veşnicii nemulţumiţi şi nefericiţi. De ce? Pentru că nu ştim să mâncăm. Nu ştim să extragem fericirea din fiecare fibră, din fiecare firimitură. Pentru noi, mâncarea a devenit un simplu combustibil. Am ajuns să ne hrănim în picioare, în timp ce facem slalom printre maşini şi muşcăm dintr-o shaorma plină cu sosuri greţoase.
Continue reading

Scăldare a la Ioana Petrescu

messiArgumentul suprem: „Pentru mine, el merită din plin acest Balon de Aur primit, şi-a dus echipa în finală”.

Gerard Houllier este încă novice în arta argumentării. Dacă nu zici că ai luat decizia cu toată inima, din tot sufleţelul tău imaculat, degeaba mai deschizi gura.

Ce a declarat mai exact Gerard Houllier, membru în Comitetul Tehnic FIFA şi una dintre cele 13 persoane care l-au declarat pe Messi cel mai bun jucător de la CM 2014:
Continue reading