Strofa de joi

Amurg

Priveam soarele strivind oraşul mut
Ca un cavou de plumb, surpat peste cadavru.
Oraşul înhumat al timpului pierdut
Unde-am crescut cochet cu funia de gât
Acronic legănat de candelabru.

Vin razele călâi să-mi pupe gâtul frânt
Sunt buze de călău atins de vină.
S-a înecat oraşul în seva ce mi-a supt,
Îmi plouă cu schelete în sufletul de lut
Din norii plângăcioşi ce-mi fac cunună.

Rusia a capitulat

Liderii mondiali au pus suficientă presiune pe Vladimir Putin, iar acesta a clacat. Capitularea Rusiei este completă, Putin a ajuns subiect de glumă. Este molâul din curtea şcolii pe care toată lumea îl ia peste picior.

Până şi penibilul aghiotant Aleksandr Lukasenko, dictatorul Belarusului, îşi permite să-l umilească în public. Până mai ieri însărcinat de Putin cu umezirea hârtiei igienice, Lukasenko îi trage acum molâului scaunul de sub fund.


Continue reading

Suntem o naţie de olimpici

romaniaUnii dintre noi, excepţional de puţini, sunt olimpici internaţionali în felurite discipline, realiste şi umaniste. Sunt recunoscuţi la unison şi primiti cu braţele deschise de la Québec la Sydney. Din Murmansk în Țara de Foc.

Restul, terifiant de mulţi, participăm de câteva zile la balcaniada prostiei. Nu prea ar vrea nimeni să ne primească pe nicăieri; cu tot political correctness-ul care îi trage de urechi. Ne recunoaştem între noi, de la Târgu Ocna la Chilia Veche, via Cotroceni.
Continue reading

Digi24 este profi

digiDe vreo două zile am început să mă uit la televizor. Timp suficient pentru a mă plictisi până la dezgust de încă un mit: Vai, ce profesionişti şi deontologi sunt ăia de la Digi24! Daaa, cei mai moţaţi dintre moţaţi. Au audienţe subunitare pentru că nu e românul suficient de spălat să le înţeleagă deontologia.

Mă uitam azi la ştiri. Pe Digi24, ca un connaisseur al presei quality, desigur. Nimic nou în lista ştirilor, aceleaşi subiecte de ieri. Aceleaşi imagini, analize şi speculaţii pe care le-am văzut peste tot în spaţiul public. Când deodată, aruncat ca nuca în perete, fără absolut nici o legătură cu nimic, un mini-reportaj despre cumpărăturilor românilor.
Continue reading

De cine mi-e mie dor

udrea1

Aflăm că Elena Udrea nu este doar un roboţel programat să comită infracţiuni. Ea este vie şi îndrăgeşte persoane. Foarte frumos.

Dar mai există vreo persoană în lume care să o îndrăgească pe Elena Udrea? Prietenii s-au văzut în ultimele zile. La cât de iubăreţi şi servili erau anul trecut, acum se feresc de mâna ei întinsă mai ceva ca de a unui lepros.

Nu au fost prietenii ci răbdări de conjunctură. Tăiem relaţiile de amiciţie de pe lista posibililor îndrăgitori. Alte colaborări? Au mai fost: de shopping, de Bristol, de dosare, de măritiş.

În cazul lor, doamna Udrea a picat în păcatul regelui Midas. A vrut să transforme în aur tot ce atinge, dar a trădat-o alchimia. Au ieşit doar brăţări de oţel.
Continue reading

Destinaţie de vacanţă pentru penali

Nu am reuşit să înţeleg de ce oamenii de afaceri din România, ăia care au furat multe miliarde, refuză să îşi ia tălpăşiţa unsuroasă peste mări şi ţări. O fi din patriotism.

În caz că nu este vorba de patriotism, ci de prostie (deşi nu cred), m-am hotărât să le dau viitorilor puşcăriabili un ultim sfat salvator. Doamna Udrea, mai aveţi vreo 2 zile pănă la zăbrele. Timp suficient. Ce aţi zice de o vacanţă în…

Venezuela? Sunt multe femei frumoase acolo, ştiu. Unele poate chiar la fel de frumoase ca dumneavoastră. Dar aveţi un mare avantaj în faţa puicuţelor latine necoapte. CNN tocmai ne-a anuţat că preţul unui pachet de prezervative în Venezuela a ajuns la 775 USD. Ştiu, pentru dumneavoastră este un mizilic. Dar vă asigur că la preţul ăla puteţi avea aproape orice bărbat venezuelean, speriat de boli venerice. Trebuie doar să faceţi cinste. Haideţi, doamna Udrea! Găina orientală bate puicuţa latină.
Continue reading

Monogamia este doar pentru femei

O mai ţineţi minte pe Vitoria Lipan? Nici eu. Dar, indiferent cât timp va trece şi câte plăcuţe de memorie îmi vor mai clipoci, nu voi uita esenţa personajului. Ce avea tanti Vicky cel mai şi cel mai de preţ? Dragostea şi loialitatea faţă de soţ.

Acea dragoste pură, nemijlocită şi necondiționată. Îl accepta şi îl primea de fiecare dată cu membrele braţele larg deschise. Deşi era conştientă că între două turme de oi vândute, soţiorul mai poposea câteva săptămâni şi prin paturi străine.

Nici o problemă. Acest comportament este normal şi indicat pentru un bărbat activ, puternic şi potent. Iar eroina, capodopera lui Mihail, înţelegea perfect comportamentul masculului sănătos. “Ok, mai pierde două, trei săptămâni la femei. De patru, cinci ori pe an. Dar tot la mine se întoarce. E bine, sunt happy.” (citat aproximativ din Vitoria Lipan)
Continue reading

Ne batem joc de valori

madalina pamfileProcurorii băsişti au început să atace trustul Intact. Într-un dosar fabricat pe criterii politice, DNA-ul vrea să desființeze postul tv Antena Stars. Vor aresta toate vedetele postului, inclusiv icon-urile programului cultural “Un şou păcătos”.

Daniela Crudu, Mădălina Pamfile, Diana Guresoaie (aka Strâmba lui Dodel), Simona Traşcă şi Rellys Tonu sunt doar câteva dintre cele 33 de modele abuzate astăzi de procurori. Modele de viaţă, modele în trup şi spirit pentru toate liceenele cartierului Berceni.
Continue reading

Cântecul de găină

udreaAdică nevastă de cocoş. Fostă şugubeaţă călită în tupeu de Buzău; ridicată din sărăcia Pleşcoiului până pe biroul prezidenţial al Tricoiului.

Mama – taxatoare la societatea de transport public local, tatăl – şofer de autobuz. Ea, Elena, până de curând prima doamnă a ţării. Oricât de antipatic ar fi pentru unii cotcodăcitul doamnei Udrea (veşnic Udrea, niciodată Cocoş), trebuie să îi admirăm capacitatea de adaptare şi supravieţuire.

Ultimul cântec denotă încă o dată forţa copilandrei din Pleşcoi, care s-a visat călărindu-ne pe toţi. Ştie că e gata. Săptămâna viitoare va merge într-un turneu de acomodare în spatele zăbrelelor. Nu se mai pune problema unei cariere în politică. Iar atunci când va termina de achitat datoria civică, stafidită şi zaharisită, îşi va căuta odihna în anonimat.
Continue reading

Trăim vremuri speciale

nuclear_heaven-wallpaper-1280x800Până mai ieri, am simţit că anul 1994 a fost cel mai spectaculos din viaţă. Da, nimeni nu poate nega emoţia primului premiu întâi (ce dubios sună). Şi nici prima coroniţă de flori purtată cu mândrie pe cap în curtea şcolii (pe urmă în tot cartierul).

1994 a fost un an bun, cel mai bun. Până acum. Realizaţi în ce alai de trâmbițe ni s-a prezentat noua vedetă, două mii cinşpele? A trecut doar o lună.
Continue reading