Esenţa vieţii

Cei de la Adevărul s-au gândit să ne mai dea o doză de cultură prin publicarea acestui articol. Este un articol teribil. Teribil de prost scris. Vă dau un singur exemplu: „Sora poetului abia se întreţinea, aşa că abia putea să plătească poetul un om care să îl îngrijească şi să îi ofere tratamentul necesar. Rămasă fără bani, Harieta nu mai îl mai poate plăti nici pe argat, “
Trecând peste stilul lacrimogeno-greţos ce nu are treabă cu tema articolului, ne fierbem nervii printre greşeli gramaticale. Dacă persoana care a scris asemenea caraghioslâcuri s-a ocupat şi de cercetare şi strângere de informaţii, daţi-mi voie să nu dau un păduche de broască pe “informaţiile” voastre. Mai încercaţi. Poate data viitoare, pentru genul ăsta de articol nu mai folosiţi acelaşi “jurnalist” care se ocupă de rubrica “Chiloţăreli, silicoane, vată în nas”. Măcar de lăsaţi senzaţia de amatorism solitar, de chiflă accidentală a unui june răzvrătit prin redacţie. Dar nu. Vreţi sa fie treaba completă şi scrieţi asta la final:
Continue reading

Big Brother

this“Mana cerească” nine eleven a fost bumul, declicul, motivul perfid de care Statele Unite au profitat pentru a trece la un nivel superior de agresivitate. Politică, informaţională, militară, sub toate formele şi în toate modurile. Acţiunile ulterioare de intruziune în bucătăria internă a altor state au fost justificate sec: “Nine eleven!”

Aaaa, deci nine eleven. De ce nu aţi zis aşa? Pai dacă e nine eleven, liber! Instauraţi democraţia! Până astăzi. Da, astăzi s-a cam închis uşa în casa Big Brother.
Continue reading

Confuzii hormonale

Şi a mai trecut un Halloween. Ne-am mai prostit încă un an cu vrăjitoare, mături, supermani şi femei mâţă. Încă o generaţie de Ghiţă şi-a văzut mâncarea scobită, cu ochi diformi, gură strâmbă, cocoţată în vârf de gard şi luminând. Şi apoi şi-a văzut stăpânii jubilând şî hlizindu-se în jurul pocitaniei aprinse. Faptul că stăpânii venerează o ciudăţenie pe care el a mâncat-o cu poftă ar fi trebuit să ii dea de gândit. Ghiţăăă, ai păcătuit, Ghiţă! Ai mâncat de dulce. Peste o lună te aşteaptă judecata de apoi…
Continue reading

Nopți albe la Castel…

Un articol de CRISTINA I. ARBA:

Prima seară a faimoasei sărbători alungătoare de spirite malefice s-a petrecut ieri la Complex Castel Moșnița. Invitații noștri au fost „răpiți” din lumea reală, banală… normală și „aruncați” în cea a tenebrelor. Berăria Castelului, gazda petrecerii, a suferit o transformare radicală, în ton cu atmosfera sărbătorii celtice, astfel că vrăjitoare, dovleci arzânzi și sperietori de ciori i-au întâmpinat la trecerea pragului.
Continue reading

Giganţii social media

sabina_kloutAm citit de curând un articol postat de Sabina Cornovac. Fată simpatică de altfel. Ţin să o felicit pe această cale pentru performanţa lăudabilă. Numai unu-i locul doişpe! Aşa am aflat şi eu, trogloditul online-ului, cine e cea mai influentă persoană din România, pe reţele. Probabil v-aţi fi aşteptat la Nadia, Sorana Cîrstea, Lucian Mîndruţă sau măcar un Gîdea, un Badea, un Bendeac. Nu! Nici pe aproape. Cel putin, primii trei apar în clasament.
Continue reading

Cel mai plicticos poet

18440720Atunci când chintesenţa pulsaţiilor lirice s-a lovit de culmi exhaustive, iar privighetoarea slovelor a amuţit, când îngerii sihaştri pupau frunţi de nălucă, apăru Tucă. Marius Tucă. Şi îşi lansă prima carte de poezie: „Am să te iubesc până la sfârşitul lumii”.

Jurnalistul Tucă l-a prezentat pe poetul Tucă: „Cauţi prin tine şi dacă găseşti suficiente emoţii care să se transforme în poezie şi apoi într-o carte este ok, nu este nimic programat”. Clar. Atunci când simţi urletul de geniu bolborocindu-ţi printre măruntaie, trebuie să-l scuipi afară. Şi continuă la fel de modest: “Eu sunt poezie şi mă transform în carte. Tot de poezie.” Dacă nici Tucă nu e poezie, atunci cine? Sunt răutăcios şi habar nu am despre ce vorbesc, stiu. Hai să vă prezint totuşi un foarte scurt fragment din opera tucăiană.
Continue reading

Jos cenzura!

Termenul „cenzură” a căpătat un sens peiorativ în audiovizualul românesc. Automat, în subconştientul multora, este atribuit abuzului, comunismului, îngrădirii libertăţilor. Vă anunţ că în orice stat civilizat din lume, inclusiv în al nostru, există un consiliu naţional al audiovizualului (C.N.A.) plătit din bani publici pentru? Pentru aplicarea cenzurii, exact! Dacă o vedetă pitorească vrea să îşi expună sfincterul în prime-time, intervine C.N.A.-ul şi o cenzurează. Un lucru firesc şi deja am stabilit un al doilea sens al termenului „cenzură”: sensul pozitiv.
Continue reading

Orgasmul din hohote

În încercarea de a-mi injecta doza zilnică de masculinitate, am citit asta în revista Unica. E un fel de articolaş-ghid ce îşi propune instruirea femeilor. Articolul este foarte bine scris, problema este tratată corect, nu se bat câmpii ca în alte articole de genul asta. Dovada clară că la revista Unica mai scriu şi bărbaţi. Degeaba aţi semnat articolul „Sandra S.”, pe noi nu ne păcăliţi! Sfatul genial de a îi lăsa partenerului cât mai mult spaţiu nu putea veni din partea unei femei.

Tot de la Sandra S. (yeah, right) aflăm şi că „mulţi bărbaţi trăiesc după ideea că dacă pot face o femeie să râdă, atunci o pot cuceri.” Da, mulţi bărbaţi trăiesc după idei greşite. Dacă o femeie râde în timpul conversaţiei, o poate face din nşpe mii de motive. Motivul la care te gândeşti tu, acela că eşti foarte amuzant şi achiesează la tipul tău de umor, are numărul de ordine nşpe mii plus unu. Cel mai probabil, o face din politeţe, să nu râzi de unul singur ca prostul. Sau a înţeles complet pe dos gluma, dar totuşi a găsit ceva hazliu. Poate o amuză forma nasului tău, faptul că eşti sâsâit, modul în care ţi-ai asortat cămaşa la pantofi ori pur şi simplu se gândea la altceva, în timp ce tu făceai demonstraţii de amuzament.
Continue reading

În legea lor

Noul cod rutier nu a fost făcut pentru alcoolici, aşa cum au trâmbiţat zile în şir cei mai naivi dintre fraţii români. Nu. A fost făcut pentru poliţişti. Atunci când sunt prevăzute amenzi de şapte, opt, nouă mii de lei, îi pupi şi tălpile dumnezeului purtător de cozoroc, numai să îţi primească pomana de două-trei mii şi să îţi ierte păcatele. Şi totuşi, nu toată brigada va culege roadele. Unii au dat-o în diverse:

Vănel Carp, Ioan Marciuc, Lucian Munteanu, Iulian Lazăr, Constantin Manole, Cristian Ciubotaru, Constantin Bulancea, Marius Dănuţ Melniciuc, Cătălin Harnagea, Petrişor Daniel Lupu şi Gelu Captalan. Ei sunt poliţiştii ieşeni (de la Rutieră) care au primit între 3 şi 4 ani de închisoare cu executare. Pentru luare de mită, evident.