Ponta, moment de sinceritate:

-Care dreapta? Care stânga?

pontaÎn tentativa penibilă de a coace gogoaşa electorală, umplută cu minciunele şi rahat, premierul Ponta a avut şi un moment de sinceritate:

“Sincer, cred că e o prostie să mai vorbeşti de măsuri de dreapta şi de stânga. Ce e de dreapta şi de stânga? Banii care se scot de la bănci, pentru că e vorba de provizioane pentru credite neperformante, se duc la populaţie care îi cheltuie şi creşte consumul. Ce e neliberal în asta? Sau cine mai e liberal acuma în România ca să ne spună cum e cu liberalismul sau cu social-democraţia?”

Probabil vă întrebaţi unde este firimitura de adevăr în gogoaşa lui Ponta. Surprinzător, dar există. Într-adevăr, este o mare prostie să vorbeşti în România anului 2014 de “stânga”, “dreapta” sau măsurile lor.
Continue reading

La mulţi ani, Gheorghe Hagi!

gica-hagi-35218Gheorghe Hagi a împlinit astăzi 49 de ani. Este cel mai mare fotbalist român din istorie şi un ambasador al României. La 20 de ani după momentul de aur 94, atunci când a uimit regatul fotbalului răpunând balaurul argentinian, rămâne încă indicativul unui popor: „România Hagi”, „România Nadia”. Doar Romania pentru foarte mulţi sună a capitală africană, vârf de munte siberian sau marcă de brânză grecească.


Continue reading

Fanii lui Badea şi epidemia de românism

mircea_badea_05_bfdf692dab5620 de persoane au votat în cadrul unui sondaj organizat pe reacţii.ro săptămâna trecută. Rezultatul: „Mircea Badea este cel mai mizerabil om de televiziune”. Aşa s-a votat. Asta nu înseamnă că sunt de acord cu rezultatul votului. Ca fapt divers, nici eu şi nici Vlad Popa nu am votat „Mircea Badea”. Doar am organizat un sondaj şi am prezentat rezultatele. Au urmat potopul lui Noe (varianta cu flegme picate din cer) si apocalipsa facebook, evident.

Dacă nu îl înjuri pe Badea, sau nu te închini la el, eşti „sclavul lui Voiculescu”, respectiv „băsist”. Şi în ambele cazuri esţi „plătit” sau „spălat pe creier”. Acesta este raţionamentul majorităţii de tip peşte în acvariu. Au impresia că stăpânesc lumea, străbat oceane în fiecare zi, când, de fapt, se rotesc între patru pereţi de sticlă.
Continue reading

Noul Cod Penal: Reeducarea pedofililor criminali

CiobanuNoul Cod Penal a intrat în vigoare. În prima zi au fost eliberaţi 122 de deţinuti, majoritatea minori. Cazul cel mai îngrijorător mi se pare cel al lui Robert Ciobanu, trimis în judecată pentru omor deosebit de grav prin cruzime, viol şi perversiuni sexuale.

Crima datează din anul 2005, iar victima avea 7 ani. Robert avea 17 ani în decembrie 2005, şi a fost condamnat la 20 de ani de închisoare. Ieri, 1 februarie, s-a hotărât eliberarea sa din Penitenciarul Iaşi şi mutarea într-un centru de reeducare, pentru următorii 6 ani.
Continue reading

Când eram copil

Când eram copil, visam munţi de zăpadă.snake
Şi-un derdeluş să-mi lege zările de pragul uşii.
N-avem habar că ninsul va deveni povară;
de vom ţipa cu toţii când ne îngroapă fulgii.

Când eram copil, părinţii mi-au dat precept.
Să fiu corect în viaţă căci cinstea va răzbi.
N-aveam habar că astăzi va trebui să cuget:
„Toţi hoţii şi tâlharii afar’ din puşcării!”

Când eram copil, mă îngânam pe sine.
Eram săpânul lumii, hlizind la păpădii.
Acum mă-ngână câinii şi sunt străin de mine.
Amnezic şterg pe talpă aleile pustii.

Când eram copil, visam să mă fac mare.
Să-nalţ spre ceruri gâtul şi taine să dezleg.
Acum aş vrea să-nec misterele-n uitare.
Am reuşit să cresc… şi tot ce-am fost, să pierd.

Reportaj marca ProTV

Singura întrebare care mai poate fi pusă: “România te iubesc” a devenit între timp emisiune umoristică?
Să fie foarte clar, nu am ceva cu respectiva fată. Pare o persoană decentă, am intrat şi pe blog, arată ok. (blogul)

Dar de aici şi până la “Are unul dintre cele mai citite bloguri din Romania” “ faptul ca o tanara fara notorietate a depasit in vizibilitate vedete o face extreme de atractiva pentru marile companii.” e o cale atât de lungă… O cale pe care o parcurgi iubind fructele fermentate şi ciupercile, nu doar România.
Continue reading

Vitejii urgiei albe

vitejiDupă cum aţi văzut la tv şi în presa scrisă, în România încă ninge. Avem coduri galbene, portocalii şi roşii, avem nămeţi, drumuri blocate, şcoli închise, viteji de tastatură şi mulţi, deranjant de mulţi isterici.

Spre deosebire de iarna trecută, când în Bucureşti s-au închis şcolile pentru doi fulgi suferinzi de rahitism, anul acesta măsura mi se pare corectă şi necesară. Pe străzile capitalei se circulă greu, foarte multe sunt troienite, iar fulgii mărunţi încă îţi mai zgârie obrajii, mânaţi de viscol.

Nici pentru mine nu este comodă acum o ieşire în aer liber. Darămite pentru un copil de şcoală primară? Iar povestea cu pierdutul irecuperabil al materiei în trei, patru zile este o prostie şi atât. Nimeni nu îşi mai aminteşte ce a învăţat în clasa a patra într-un anume interval de 3 zile. Dar o mână ruptă, un cap spart, o cusătură făcută de medic sunt amintiri ce îţi rămân pentru o viaţă.
Continue reading

Votaţi ştrumfii!

27-01-2014Conform Debating Europe Vote 2014, un sistem de vot online lansat cu un an înainte de alegerile europarlamentare din mai 2014, social democraţii sunt în fruntea Europei. Conduc cu 22.96% din voturi, la mică diferenţă de liberal democraţii de pe locul doi (22.37%).

Social democraţii au început să crească profitând de criza financiară şi socială instaurată în anumite zone ale Europei. Ascensiunea lor în plan european a influenţat cu siguranţă şi politica românească, PSD-ul redevenind uriaşul îmbuibat de altădată.

Dacă la nivel de Parlament European putem vorbi de doctrine politice, stângi, drepte, portocalii, roşii şi verzi, atunci când discutăm strict de politica internă toate aceste analize nu îşi au rostul. În România nu există doctrine. Sau, mă rog, există doar la nivel conceptual, pentru că, în realitate, atât politicienii cât şi votanţii nu le cunosc sau le ignoră.
Continue reading

Lista lungă a autoacuzării

1352051320rrDe câteva zile am ajuns să mă uit doar la desene animate şi documentare cu animale. Am clacat, iar acum privesc în gol, cu saliva atârnând de colţul buzei. Şi îl aud înfundat, într-un ecou difuz, pe Scooby: „Dooby Doo?”. Îmi mai rostogolesc de câteva ori ochii pe tavan, mângâi telecomanda de parcă ar fi coapsa Afroditei şi schimb postul. Ce drăgălaşi sunt fluturaşii, leuţii, porcuşorii, viermişorii. Cum se hrănesc ei şi cum zboară, râmă, viermuiesc, fac pui, familii, dragoste. Parcă ar fi oameni…

Am ajuns aşa din cauza supradozei de lături informaţionale revărsate de pe net, de la posturile „de ştiri”, din ziare, de oriunde. Revărsate în valuri soioase şi împuţite ce mi-au violat ochii, gâtul, urechile, nările, mi-au inundat măruntaiele, vuind agresiv prin toate orificiile. Am făcut această scurtă descriere a stării de spirit în care mă aflam, pentru a reda corect tresărirea orgastică pe care am avut-o când am citit asta: „PROTEST al JURNALIŞTILOR împotriva practicilor DEGRADANTE din presă”.
Continue reading