Vedeți-vă de PISA voastră!

În fiecare an, trăim câteva zile de revoltă cât se rostogolesc prin presă rezultatele PISA. Revolta crește în fiecare an pentru că scorurile PISA scad. Suntem în jumătatea aia rea a lumii; tot jumătate dintre tinerii noștri sunt, oficial, analfabeți funcțional.

Mesajul mistreței de la Învățământ: “Nu trebuie neapărat să ne îngrijorăm de această evaluare a testelor PISA, e o evaluare internațională. Accentul nu cade neapărat pe ce știu elevii, ci pe aplicarea cunoștințelor în situații concrete de viață.”

Corect! Este o evaluare internațională, nu contează. Să-și vadă de PISA lor! Noi știm că aici, între noi, suntem cei mai deștepți din lume. Iar elevii noștri știu multe și știu treburi importante, savanterii grele, nu mezelicuri aplicabile în situații concrete de viață.

Ultimii 30 de ani ne-au convins că în România învățământul este un moft, nu a contat ce halcă de carne ocupă scaunul de la minister. Românii care au învățat mai mult au făcut-o singuri ori “la privat”, nu în băncile gratuite ale statului. Statul român a produs premianți care, la câțiva ani după terminarea școlii, nu mai știu pe ce planetă trăiesc și se pierd în fraze mai lungi de zece cuvinte. La fel cum s-a întâmplat și înaintea celor 30 de ani pomeniți, doar că nu urla PISA la noi “Băi, proștilor!”
Continue reading

Plăcinta cu dovleac

Mama ta știe să-ți facă plăcintuță cu dovleac.
Mama mea e fugăreață cu un petic după sac.
De m-ar prinde sub fuior să îmi coasă fir cu dor,
Coasă rece și tăioasă sub bărbia mea de drac,
Perpelit ș-mpielițat – curge sufletul în sfincter de fecior:
Prost și depravat!

Te-am vrăjit că sui în pod să scriu rime dichisite
Dar suii să mă ascund de teluric și să plâng,
Fi-mi-ar peticul al dracu peste plăgi de prunc cărunt!
Niciun pântec nu m-ar ține să îmi crească stalactite
Din mucii lui Jung.

Continue reading

Ghiță în Islam (I)

Știți poveștile cu moldoveanca forjată în stil și în sexapil ca o bombă cu fitil? Și cu arabul (șeic, prinț, student la medicină) amorezat necuprins de fitilul ei aprins? Din fulminația lor fluierând un marfar încărcat cu dromaderi, destinația Târgu Ocna?

Vești bune: societatea noastră moldovenească a progresat, ergo egalitatea sexelor! Introducere în noua lume a prietenului Ghiță, alături de prințesa lui arabă:

Scris de Ghiță

I am a Christian and Islam for me meant a strange religion with which I had little to no contact until I was 26 years old. Mind you, strange is not necessarily bad, merely a reflection of my ignorance. My future wife, who is a Muslim and introduced me to Islam, was strange to me until I was 26 but after I got to know her I loved her with all my heart.
Continue reading

PSD s-a surpat sub propria prostie

Am anunțat anul trecut că PSD se va surpa sub propria prostie pentru că, indiferent de notele mari, le puteai auzi vuind goliciunea intracraniană. Elevii mocofani, analfabeți funcțional, dar încărcați de sistemul falimentar cu diplome și coronițe.
Iată-i, astăzi, în sublimul schimonosirii:

Doi PRM-iști, precupeața Pieței Bucur și semianalfabeta plimbată noua ani pe la Bruxelles – după decenii de bâjbâieli prin camera obscură, avem fotografia finală: chipul prostiei ingenue. Gioconda Carpatină!

Dreptatea lui Becali

Femeile sa se supuna barbatilor lor ca Domnului, pentru ca barbatul este cap femeii, precum si Hristos este cap Bisericii, trupul Sau, al carui mantuitor si este. Ci precum Biserica se supune lui Hristos, asa si femeile, barbatilor lor, intru totul (…) Taina aceasta mare este; iar eu zic in Hristos si in Biserica. Astfel si voi, fiecare asa sa-si iubeasca femeia, ca pe sine insusi; iar femeia sa se teama de barbat.” zise Apostolul Pavel.

Sau scrijeli un medieval nespălat la finele secolului al XVII-lea și lăsă poruncă divină dobitoacelor ce vor zămisli din nespălarea sa, secole ce vor urma.

Cert este că, indiferent de izvor, elucubrația ecleziastică dintre ghilimele este rostită de popi la Sfânta Taină a Cununiei. Iar feminista secolului XXI pleacă tărtăcuța pioasă, pupă mâna popii, își duce prostul acasă și fuge la muncă, unde se ține de un microfon și întreabă indignată: “Sunteți misogin, domu’ Becali?!”
Continue reading

Joker: doar un film bun

Căutătorii de nod în papură spun că Joker este nociv; promovează violența, insinuează ideea unei societăți predestinate grozăviilor fizice și psihice. O societate care poartă sămânța răului și doar așteaptă câțiva stropi ca să înalțe lujeri otrăvitori. Hai să respirăm adânc și să defecăm pe distinctele noastre trupuri caste.

Filmul artistic (ficțiunea), la fel ca beletristica, nu este dator să educe ori să inspire pe nimeni. Arta cinematografică doar este; nu are o existență condiționată de corecta modelare intelectuală si sufletească a cetățenilor privitori.

“Arta de amorul artei este o sintagmă seacă. Arta de dragul adevărului, al binelul și al frumosului: acesta este credința pe care o caut.” scria baroana Dudevant, cu mult avânt și curaj, din spatele pseudonimului George Sand.

Într-adevăr, putem evalua arta conform criteriului puritan gândit de baroneasă la începutul sec. al XIX-lea. Dar fără să zburdăm din registrul artistic pe bulevardele metropolelor, unde hoarde de maturi alienați așteaptă povețe de viață din partea unor eroi de benzi desenate. La început a fost cuvântul. Și s-a auzit din Gotham City. Suntem sănătoși la cap?
Continue reading

Moartea căpitanului de vas

Autor: Heautontimoroumenos

Bătrîne matelot, aprinde-o lumânare!
O, simt un ultim val ca valul meu dintâi…
Corabie a mea, coboara mişcătoare
Şi culcă-mi sub un val bătrânul căpătâi.

Mă leagănă tu, val, mă urcă şi coboară
În spuma cea de mări şi-n ale ei culori;
Ca vela-n vântul greu, ce flutură usoară
Mă frâng şi eu, mă pierd ca vela ce-o cobori.

O masă şi-un compas, o hartă-n colţ uitată,
Atâta eu am fost – o, suflete sărman!
Sub pleoapele-ţi se-nchid atâtea zări deodată,
Când pleci spre Paradis sau focul lui Satan.
Continue reading

Un bolovan

Peste lumi stăpân apasă El, un bolovan.
Toate-n jur spre moarte curg
Legănat, iluzii ude dintr-un pântec sărăcan
Curg în pulbere de oase și se strâng
În materna sepultură, adevărul sub pământ.

Între seceri și ciocane, doar iluzii simt durere.
Țipăt strangulat în foame: muzicuțe efemere

Între ierni desmiardă luciul talpa crudă.
Îi înghiți avid plutirea în fărâme de secundă.
Sânge-n picuri printre ploi, plete moi și fir cărunt
Ai rămas curat în toate
– nu ai pofte, nici păcate –
Toate-s pulbere în vânt.

Impacienţă (I)

Autor: Heautontimoroumenos

Sub limba ceasului bătrân plâng clipele-n bătaie,
Că-i totu-atât de lent sub vechiul lor popas.
Pășesc în umbra-ți, Tată Timp; sub tălpile-ți greoaie
Aștept să treci, să treci… de ce ai tot rămas?

Și tot aștept, aștept și-aștept și verdele se-ndoaie,
Dar tu nu treci, nu treci de limbile de ceas.
Sub limba ceasului bătrân plâng clipele-n bătaie,
Că-i totu-atât de lent sub vechiul lor popas.
Continue reading