Balivernele lui Florin Nicolae Jianu, ministru de Ponta

V-am povestit acum ceva vreme despre groapa de gunoi plasata în munte chiar pe europeana ce străbate Bucovina și o unește de Ardeal, adică exact pe drumul pe care circulă turiștii.

Nu exagerez – groapa de gunoi este exact în europeană și-o poți admira când te duci la Vatra Dornei dinspre Câmpulung Moldovenesc. Mai jos ministrul delegat Florin Nicolae Jianu (printre altele și pe turism) e întrebat ce părere are dumnealui despre plasarea unei imense gropi de gunoi chiar în inima turismului din nordul țării. Continue reading

Ce țin femeile în poșete?

Poşetuţă – ditamai tolba de 5 kilograme pe care ea o poartă cu o lejeritate herculeană, de care nu ai crede-o în stare când îţi spune pisicoasă:

Tati, nu mă ajuţi cu pâinea asta? Că îmi rupe mâinile…

In sacul ăla fără fund se găsesc o sumedenie de dispozitive de neînţeles pentru noi dar deosebit de utile pentru ele:

medicamente pentru toate bolile pământului, oglinda de belit ochii în ea când deschizi din întamplare sacul, gloss de buze, agendă goală, zece perechi de chei, inclusiv de la casa bunicii care s-a dărâmat în ′79 fiecare cu două brelocuri, multe pixe în caz că odată şi odată are chef de scris în agenda goală, portofeluri, telefonuri, cremă de mâini de zi şi noapte, cremă de picioare de zi şi noapte, cremă de corp de zi şi noapte, o pereche de Continue reading

Călugăr & marketing guru

Pe Dani episodul de aici mai mult l-a distrat, pe mine însă m-a întristat puțin. Nu m-a surprins deloc necesitatea unei aprobări date de episcopie pentru folosirea unor imagini cu proprietatea bisericii, e un lucru cât se poate de normal.

Nu m-a surprins nici reacția de dezaprobare la adresa titlului cărții la care lucrăm, ”Dracula’s Kitchen” dar:

1. Nu e bun titlul ăsta vă pot da eu trei titluri, nu unu, care să fie mai bune că și eu mă pricep la marketing ( și trebuie să recunosc ca biserica e foarte bună la marketing – nu-s bune decât lumânările din biserică de 3 ori mai scumpe decât la magazin, decât vinul din biserică – nu ține căsătoria dacă vinul nu e de acolo – și așa mai departe). Continue reading

Mirosul suprem – Duhoare mortală I

Verde la față și cu ochii crăpați ca după o beție de 3 zile, șoferul părea ca mai are puțin și rupe volanul la ce tare își încleștase mâinile pe el. În scaunul din dreapta, copilotul avea genunchii la gura și încerca disperat să-și prindă nasul între rotule. Și el avea o culoare departe de normal, un fel de vânăt liliachiu.

La un moment dat șoferul mornăie puternic, fără să deschidă gura:

– MMM, MMMM, MMMMM… MM

Era semnalul – 1,2,3 și.

La MM deschise scurt geamurile și amândoi își aruncară nasurile peste sticlă și traseră cu nesaț. Continue reading

Fragi cu smântână

Se încăpățânează să crească în vânt și ploaie și rece, se coc greu și adună în timpul ăsta toată aroma muntelui. Acrișori tare când soarele nu iese destul de des, cum s-a întâmplat anul ăsta, dulce-acrișori când norii sunt mai scumpi la vedere.

Pe-aici, prin Bucovina, se aruncă o mână de fragi proaspăt culeși de pe crestele împădurite pe-o lingură mare de smântână grasă și lângă se taie un colț de mămăligă caldă.

Acu, că ne-am domnit, smântâna n-o mai luăm direct din ulcică, ba o mai facem și frișcă cu zahăr, iar de mămăligă nu ne atingem că ne-ajung numai fragii…

Halal barbat…

Cum m-am pornit eu viteaz să urc culmile munților cu rucsacul meu foto în spate. Nu că n-aș mai fi urcat așa stânci verticale, dar ori eram mai tânăr, ori eram mai odihnit, ori nu eram la cură de slăbire de vreo juma de an…

Ne-am urcat eu, bărbatul feroce de mai adevărat nu se poate și nevastă-mea care se întreabă mai în fiecare zi cum de-a avut noroc să pună mâna pe așa un exemplar de reușit de zici că după el s-a făcut matrița de barbat fatal, în bibiul off-road pe care-l făcusem rost pentru o săptămâna și-am plecat spre crestele Rodnei, unde speram să mai prind bujorul de munte înflorit.

Îmi trebuiau niște fotografii de peisaj că prinsesem floarea pe alți munți, însă într-o zi plină de ceață și nu aveam cadre largi de să se vadă văile infinite…

După două ore de mutat gâtul din loc (mă ce suspensii are Vitara, zici că mergi cu picamerul, așa te zguduie) am ajuns la naiba-n praznic de mai departe nu se putea merge pe patru roți și-am descălecat.

Pac rucsacul în spate (și încă era versiunea ușoară, am renunțat la unul din cele trei aparate și la câteva baterii…) și dă-i pe cărare. Cam în zece minute fiecare moleculă din Continue reading

Expendables 3 trailer – te face copil

De fiecare dată când iese vreun expendables, apare câte-un limbric cu pretenții de fin conaisseur care să spună că numa vulgul, peizanii, maneliștii și copiii se uită la așa ceva iar apoi o dă în bară dând exemplu de film excelent un eșec de calibru (pentru expendables 2 am văzut la 3 oameni aceeași comparație – pentru ei ultimul James Bond era filmul de mare clasă…).

Așa o să fie și de data asa, așa că m-am gândit să fericesc online-ul cu o părere de adevărat conaisseur (adica a mea) al acestei lumi și să identific publicul care e capabil să guste bijuteria asta de film (și-o să vedeți că nu-s sarcastic când zic asta).

Continue reading

Caise de Constanta

Piața din Vatra Dornei e una din cele mai scumpe din țară, cu diferențe constante de 20-30% în plus față de ce cele mai apropiate orașe.

Pe-o tarabă se lăfăie niște caise pufoase, punctate, galbene cu exact câtă roșeață trebuie, de-ți plouă în gură nu alta. Sub ele, scrisă mare și clar, o etichetă cât casa: CAISE DE CONSTANȚA.

Cum să nu le iei, dom’le, dacă-s așa de frumoase și dacă-s și de la noi? Când dai să pui mâna, auzi în spate niște hohote de râs:

– I-auzi, caise de Constanța, ha ha ha ha! Continue reading

Invățământul românesc pe scurt și 6 puncte de plecare

Prea mulți – problema nu e că avem prea mulți studenți în învățământul superior, o țară de doxați nu o va duce rău din cauza asta ba dimpotrivă, iar frica asta cu nu are cine să ne lege ciubotele după aia n-are acoperire reală.

Problema e că nu merită să fie acolo, marea lor majoritate intrând la facultate mult sub nivelul necesar și, mai grav, ieșind fără mai nimic în plus. Diploma e goală și asta e de fapt boala acestui sistem.

Învățământul superior ar trebui să cearnă elitele, că de aia îi spune superior, acum însă tot ce face este să producă hârtii pe bandă, hârtii care nu contorizează o valoare reală ci doar servesc de fițuică în CV.

Mediul universitar nu mai are filtre nici la intrare nici la ieșire. Continue reading

7-1

Nu vedeam Brazilia bine înaintea partidei ba chiar spusesem c-o să ia vreo trei goluri, gândindu-mă însă că o să și dea unu și că meciul, deși va fi clar al nemților, va lăsa totuși loc de speranțe pentru brazilieni până spre final.

La măcelul de aseară nu cred că se aștepta nimeni. Sper ca națiunea braziliană să se fi mai maturizat între timp și să nu urmeze un val de plonjoane pe asfalt, numai la asta mă gândeam azi-noapte când scorul se dusese peste trei la zero…(ba chiar mi-am tras de urechi nevasta care cânta prin casă, spunându-i să nu exagereze că meciul ăsta ar putea avea niște consecințe extrem de tragice). Continue reading