Marco Polo serial nou netflix

Marco Polo tinerel, lăsat de tac-su gaj la curtea marelui Khan al Mongoliei, învață mersul lucrurilor pe-acolo, studiază arte marțiale, mai se uită la câte-o mititică interzisă, lucru ce l-ar putea costa capul, lucrurile obișnuite.

Primul episod, de fapt primele două c-a fost dublu, nu m-a dat pe spate fiind destul de lent iar actori care să mă zguduie cu performanța nu are. În al treilea episod însă au început să Continue reading

Poezia și Ioana

– Oare o s-o zică?

– O zice.

– Da… dacă se rușinează și nu mai zice nimic?

– Atunci n-o zice.

– Daaaaaaaa… cum să n-o zică?

– Femeie, nu mă mai bârâi la cap. O s-o zică iar dacă n-o zice că se rușinează are tot timpul din lume să se obișnuiască cu prezența publicului, că la cât de valoroasă o să fie sigur o să aibă de ținut conferințe. Deci nu e nicio problemă.

– Așa?

– Așa.

– Bine.

Uite așa am pus punct bâzâielilor începute cam de vreo lună venite din partea unei mame pline de emoții că fetița ei are prima serbare la grădiniță.

Ioana a avut și ea emoții dar și-a Continue reading

Crâmpeie

– Aoleu, dar cum ați stat așa până acuma?

Frizerița.

Adevărul e că aveam o pleată de Tarzan, Ultimul Mohican și Ileana Cosânzeana puse una peste alta. Ba n-am avut timp cu munca, ba când am trecut la program de boier m-au lovit niște răceli perverse de nu puteam să ies din casă că exterminam toată Dorna. Continue reading

Lipsa de viziune in Bucovina

In Bucovina munca e ieftină, se intră cu salarii minime și de crescut cresc cum merge melcu la plimbare. Cumva, cu extrem de puține excepții, s-a făcut o legătură în mintea antreprenorilor de acolo, că dacă munca e ieftină și produsul trebuie să fie tot pe nișa de preț normală zonei.

De asta când nu e vorba de produse tradiționale care nu au cum sa nu fie scumpe (raportate la salamul Victoria ca raportate la calitate sunt mult peste produse din alte zone la același preț), afacerile concurează pe modelul ieftin și bun. Și uite că nu prea merge, că tot timpul e ceva mai ieftin pe piața națională, nici pe departe la fel de bun ci doar mai ieftin.

De ani de zile văd cum afaceri cu potențial imens se târăsc sau se îngroapă. La Dorna era una dintre cele mai bune, dacă nu cea mai bună gamă de lactate/brânzeturi din țară. Și când zic bun, nu mă refer la gust, că asta e subiectiv ci la faptul că în produsele alea intra lapte, lapte și lapte. Cât s-a mers pe ideea asta lucrurile au mers cât de cât chiar și cu o distribuție care scârțâia incredibil de tare, aproape până la nivel de bătaie de joc. Continue reading

Sons of Anarchy la final

Băieți pe motociclete, rebeli, ba niște bătăi pe stradă, ba niște trafic cu arme, mers cu pletele în vânt, glume de masculi feroce, femei în piele. Așa a început, fain, ușurel, relaxant. Chiar ți-erau simpatici.

Cu fiecare sezon gașca s-a scufundat mai tare și mai adânc în crimă până când, la ultimele sezoane, serialul a venit cu niște scene de ți se ridică părul pe mâini. Soții, mame, prieteni, sânge.

Finalul a fost previzibil și natural, cu secvențe lăsate lungi și fundal sonor excelent ales. Moarte liniștită.

Bun, mult peste medie, dar trebuie să-ți placă genul că nu e pentru toată lumea.

Nevasta și wok-ul

De la mine nevastă-mea a luat numai chestiile deosebit de enervante. Ceva bun nu s-ar prinde de ea nicicum (presupun c-oi avea și eu ceva cât de cât bun care s-ar putea lipi…). Printre altele și obiceiul de-a veni cu replici ”deștepte” când s-a întâmplat vreo boacănă.

*

Fiind eu la dietă carnivoro-leguminoasă și găsind în sfârșit ulei de sâmburi de struguri în Dorna, mi-am luat imediat un wok nou, că ăla vechi nu mai avea de multă vreme prestanța necesară unei prăjeli mai rapide ca fulgerul.

Și ce m-am bucurat, abia așteptam să-l folosesc pe niște miez de bambus și alte legume din astea de grădină.

Soția s-a gândit să-l spele, că na, așa e normal. După asta, dacă tot îl avea în mână și strălucea de nou ce era, s-a gândit să pună în el la fiert niște chestii – că de aia se cheamă wok ca să-l folosești la fiert morcovi și fasole. Continue reading

Cel mai sincer computer

Nici nu mă obișnuisem bine să-mi funcționeze Mac-ul perfect, fără reseturi întâmplătoare, că azi dimineață după ce i-am dat drumul, să pun ceva zgomot de fundal numai bun cât să scriu un articol genial pe reacții, a venit nenorocirea.

Aud un fel de zângănit înfundat, ca și cum ai încerca să bagi o cheie în gaură și nimerești tot timpul pe lângă, pentru că ai băut ca porcul și nu vezi gaura și pentru că îți tremură mâna de frica nevestei. Venea din măruntaiele hardului extern, adică exact măgăoaia unde-mi țin eu tot ce lucrez și pe care l-am luat tocmai pentru că e cică extrem de sigur pentru treaba asta. Continue reading

Dietă, muncă, echilibru

Prin primăvară, după vreo 2 luni de stat pe scaun și băut cola cu litrul (tabietul meu pentru când am de scris concentrat) și pus vreo 6 kile peste cele 10 în plus pe care le aveam deja, m-am hotărât așa tam-nesam să-mi schimb regimul alimentar și să revin la o suplețe de panteră.

N-am stat să-mi scot diete și alte chestiuni ci am luat-o la bunul simț, mâncat mult mai puțin, mișcat mai mult. Chestia cu mișcatul s-a dovedit rapid un vis, neavând timp sau voință să mă țin de un program clar de exercițiu fizic iar de făcut vreun sport adevărat nu prea am unde, cu cine sau cum.

De mâncat, cu excepția perioadelor de filmări în teren când nu-mi permiteam să fiu zombie, am mâncat cam 20-25% din cât mâncam înainte. Rezultatul au fost vreo 10 kilograme în minus și un tonus fizic mizerabil, dureri de cap, oboseală profundă și culmea, somn puțin și vai de capul lui și ăla. Continue reading

Cum se conduce pe polei

Încet, așa se conduce. Asta-i prima regulă iar dacă n-o respecți, nu contează cât de șofer ești tu și ce mașină ai, cu câtă inteligență artificială pe fiecare roată și ce ultra-sisteme de siguranță, vei pierde controlul.

Cea mai periculoasă șosea nu este cea acoperită de zăpadă și gheață groasă, acolo cauciucurile mai au cât de cât de ce se prinde, plus că se circulă încet. Aderența minimă o găsești pe un asfalt cu o pojghiță abia perceptibilă de polei sau pe un strat de gheață mai gros dar lovit de razele soarelui și topit doar la suprafață.

Din păcate traficul e plin de tâmpiți care nu fac nicio legătură între starea drumului și capacitatea mașinii e a sta pe el, cam cum e plină și de puști începători care trecuți rapid pe mașini puternice își închipuie că curbele se iau ca-n NFS, indiferent de viteză… Continue reading