Pacaleala de 1

Ce, credeați că vine primăvara?

Țeapă! Cam asta a fost păcăleala de 1 aprilie la Vatra Dornei. Iar partea proastă e că încă ține, adică de atunci tot ninge, viscolește și iară ninge.

Nu se mai poate, cred că am să fac o petiție online. Jos Iohannis!

Ura fanului român

Periodic vedem cum fanul român își calcă în picioare favoriții, își aruncă la gunoi echipa de suflet și face din eroi ratați. La prima înfrângere, la prima luptă pierdută, la prima prestație fără sclipire, încep să curgă manifestările de dezamăgire, insultele și pronosticuri care de care mai catastrofale pentru viitor.

De multe ori atitudinea asta e văzută ca o lipsă de caracter, pe aceeași lungime de undă cu comportamentul fanilor care dau din gură și fac show de fideli până la moarte, dar nu cumpără două bilete să-și susțină echipa la meci. Și este și asta dar în mare măsură e altceva. Continue reading

Booze traveler – călătorii afumate

Pen’ că avem destui fini cunoscători ai lichidelor bahice printre cititori, nu mai vorbim printre fondatori, recomand seria Booze traveler, călătoriile unui gigel degrabă sugător de sticle, pahare și alte recipiente de profil.

Nu se apleacă omul în profunzime asupra băuturilor pe care le servește entuziast, așa că nu vă așteptați la analize de somelier sau la dezvăluiri din dedesubturile procesului de fabricație. Continue reading

ANAF + DNA = BAU BAU

ANAF-ul continuă măcelul, închizând magazine peste magazine și împărțind amenzi peste amenzi, pentru câțiva bani găsiți în plus sau în minus în casa de marcat. După cum am mai spus, comportamentul ăsta de tâlhari acoperiți de lege nu aduce nimic bun.

Nu apăr evazioniștii, ba mi se pare de tot porcul să ai o afacere prosperă și să-ți permiți să plătești taxele corect dar să nu o faci, doar ca să-ți rămână și mai mult. Pot să înțeleg artificiile, evaziunea, frica de taxe, venite din partea omului care nu se descurcă cu cât îi rămâne, la cei ce le fac pentru a avea mai mult deși au grămadă, nu.

Însă când ANAF-ul împarte amenzi pentru fraudă când e clar că nu e vorba de așa ceva și nu simte nevoia să-și facă treaba pe bune, efectele la care mă așteptam au venit năvalnic și mult mai repede decât îmi imaginam. Deja s-a întins un spirit de frondă și deja din ce în ce mai mulți refuză să plătească/închidă.

Și sunt absolut îndreptățiți să facă asta, nu poți să iei bani doar așa, pentru că reprezinți statul. Dacă până și ultimul găinar face scandal dacă-l acuzi fără să ai probe, cum te aștepți să reacționeze oameni care, de bine de rău, munesc și hrănesc niște zeci de familii pe lângă ale lor? Continue reading

S-a dus și Top Gear

Top Gear este una din bucuriile mele televizate, îi sunt fan vechi și fidel de când prezentatorii erau tineri sprințari. Am încercat să urmaresc varianta australiană, am încercat să urmăresc varianta americană, dar nu intră nicicum.

Asta pentru că Top Gear este o emisiune de divertisment și, chiar dacă ai aceeași rețetă, nu iese la fel dacă ingredientele nu au aceeași chimie și dacă poantele sunt repetate forțat. Iar cei trei mușchetari Top Gear, care aparent nu au absolut nimic în comun, sunt ingrediente luate tocmai din raftul cel de sus și foarte foarte greu de găsit. Continue reading

Darius Valcov și umorul românesc

Românul poate face mișto de absolut orice, în orice condiții. Dacă ar fi fost pe Titanic, românii ar fi făcut mișto și de iceberg. Așa reușim să trecem noi peste toate.

Iar asta, petiție de numire a stimabilului Darius Vâlcov în funcția de ministru al culturii, pentru dragoste de artă și protejare de obiecte culturale, este o mostră fantastic de reușită 🙂

Niște roșii

E adânc înfiptă în creierașii românilor, ideea că țăranul nostru are agricultura în sânge, ascultă frunza de morcov și știe exact culoarea morcovului de sub pământ. Și adevărul e că sunt unele lucruri pe lumea asta, pe care românul le face și le știe incredibil de bine chiar așa, după ureche.

De fapt după urechea generațiilor întregi care au făcut același lucru înainte și-au dat meșteșugul mai departe. Ciobanii de transhumanță, făuritorii de porți din stejar, țuicari și palincari din tată-n fiu și așa mai departe. Nici urmă de știință academică, luată din cine știe ce tratate, ci doar cunoștințe vechi de când lumea culese doar din muncă, la care fiecare generație mai adaugă câte ceva.

Agricultura însă nu e printre ele. Știu, blasfemie, noi am fost grânarul Europei, cum să nu știe românul agricultură? Continue reading

La răcoare cu găinarii

Braconieri, hoți mărunți, șpăgi minore, bătăuși și tot felul de găinari de duzină sunt tratați cu indiferență de organele statului. Nu e loc în pușcării, avem pești mai mari de prăjit, n-avem bani să punem poliția la treabă.

Pe mine mă scoate din sărite atitudinea asta și-o consider mai dăunătoare pentru societate decât pești ăia mari de care vorbește lumea. Fiind adept al teoriei geamului spart, mi-e teamă că lăsând în pace pătura cea mai blândă a infractorilor, statul nu face decât să crească baza de selecție pentru criminali înrăiți și să le ofere toate condițiile pentru a face pasul de la una la alta.

Braconieri care bagă în spital sau chiar în mormânt pescari, pentru că au fost lăsați să creadă că apa aia e a lor. Hoți de buzunare care ajung tâlhari, violatori și ucigași. Îi lași în pace când își încep drumul și se întâmplă două chestii mari și late: Continue reading

Cum văd eu filmele

Eu văd filmele la fel cum mănânc din farfurie. Și pentru că se întâmplă câteodată să zic pe-aici că Expandables 2 e foarte foarte bun dar Birdman nu m-a impresionat peste măsură și voi să mă credeți tâmpit, a venit momentul unor explicații.

Consum munți de filme și seriale, de când mă știu. Sunt printre fericiții care l-au văzut pe Jackie Chan și Arnold pe vremea comuniștilor, printre maniacii care au vreo 20 de seriale constant în playlist și pentru care un film reușit este o sărbătoare. Nu am o nișă preferată și mă uit la absolut orice fel de film urmăribil.

1. Zero snobism. Nu numai că n-am suferit niciodată așa ceva dar nu prea-l înghit nici la alții. De asta vă spuneam că văd filmele la fel cum mănânc. Dacă intru într-un restaurant de prin Bucovina și cer o tochitură sau niște cartofi prăjiți și-mi aduc băieții o tochitură excelentă, eu o să fiu deplin mulțumit și-o să zic că bucătarul de acolo e foarte bun.

Dacă mă duc la un restaurant de nșpe stele și comand prepeliță cu trufe și miez de sepie, iar Continue reading

Tâlharii de la FISC

Un magazin rădăuțean a fost amendat cu 5000 de lei și activitatea suspendată pentru o lună, pentru un minus de 50 de lei în gestiune, titrează monitorul.

Nu știu dacă știrea e sută la sută adevărată, prezentând doar o singură parte a poveștii, dar în țara lui ” sunteți în regulă, acum să văd ce amendă vă dau” este extrem de posibil să fie. Să spunem că este și să discutăm un pic, de ce e anormal să se întâmple așa ceva și ce ar putea fi făcut.

Ați auzit cu toții de vorba ”aplică spiritul legii și nu litera ei” și nu sunt cuvinte aruncate în vânt. Oricât de minuțios ar fi cel care dă legea, niciodată nu va putea acoperi fiecare caz în parte, de asta cel care o aplică trebuie să înțeleagă spiritul, adică intenția legii și să o aplice așa cum trebuie în practică.

Să luăm cazul de care vorbeam mai sus. Inspectorii au găsit 50 de lei pe minus în casa de marcat și au aplicat amenda și măsurile pentru fraudă. Legea consideră minusul în gestiune drept bani scoși fără documente justificative, cu intenția de a fura statul.

Asta se pedepsește, intenția de a fura statul. Asta este menirea legii și pentru asta există amenzi și măsuri fiscale, ca să impună o conduită corectă a mediului de afaceri față de buget.

Cam cum poate, orice om normal la cap, să suspecteze de fraudă, pentru 50 de lei lipsă într-o casă de marcat, un magazin care are vânzări de 5-7 mii de euro pe zi și o afacere care Continue reading