Dulău flocos – Chupacabra fioros

Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006. Art 23:
(1) În scopul gestionării durabile a faunei cinegetice, se interzic:
(…)
k) permiterea însoţirii turmelor şi cirezilor de către câini însoţitori al căror număr este mai mare de 3 în zona de munte, de 2 în zona de deal şi de 1 la câmpie; în acest număr se includ şi câinii care asigură paza stânei

Doamna Anghel are o scuză – Este din Caracal.
Să te duci în mijlocul unor ciobani furioşi ca să le fluturi legi, hârtii şi abrogări…într-adevăr, mult curaj şi, mai ales, prezenţă de spirit. Nu ei sunt ăia proşti, doamnă. Sunt doar nervoşi. Şi au tot dreptul.

Cum poţi obliga un cioban, împreună cu turma lui de 100-150 de oi, să doarmă în sălbăticie, păzit de maximum trei câini?!

Concret, cum s-ar putea vreodată aplica legea asta? Presupunând că ăia trei câini sunt cele mai vânjoase bestii pe care le-au cunoscut munţii şi îţi fac ursoaica franjuri, cum schimbi generaţiile?

Îţi îmbătrânesc bestiile şi mor. De unde scoţi alţi trei dulăi proaspeţi şi antrenaţi?
Implementăm o lege chinezo-carpatină? Căţeaua are dreptul să fete un singur pui, iar bătrânul “haitei” este sacrificat ca să-i elibereze un loc din alea trei.

Legea asta s-a bucurat însă de un înspăimântător succes printre specialiştii în silvicultură, transhumanţă, ecologie, caninofilie, în toate. Specialiştii în toate. Cum unde i-am găsit?

caine1caine2caine3caine4caine5caine6caine10

Mai era o pagină de bikeri, îmi pare foarte rău că nu o mai găsesc. Se plângeau fetiţele tatuate şi cu piercing în creier că aşa nu se mai poate, domne! Păi să nu poţi face offroad liniştit din cauza ciobanilor?!

Agora feisbucistă este în plin clocot. Vai, săracul căprior! Vai, săracul câine de vânătoare, sfâşiat de bestiile ciobanilor!

De ce sunt revoltaţi ciobanii? Pentru că ei fac meseria asta de pe vremea când ne închinam la Zamolxis. Nu s-au boierit peste noapte, înmulţindu-şi haitele de câini. Care este elementul intruziv în toată afacerea?

Deşteptul de pe facebook. Ăla care a văzut oaia şi câinele ciobănesc doar pe net, a citit pe wiki şi a dat like la o poză cu o căprioară moartă.

Ăla care trăieşte cu impresia că un câine, fie el şi ciobănesc, poate vreodată prinde o căprioară sănătoasă. Ăla care consideră câinele de la stână principalul inamic al faunei.
Ăla care se plânge că nu mai poate perpeli mititei în vârful muntelui din cauza ciobanilor. Care oricum sunt toţi nişte nenorociţi şi nişte proşti.

Mult mai grav este când deşteptul de pe facebook ajunge în Parlament şi dă legi.

PS: Ciobanii pornesc de la munte cu 3 câini şi până la câmpie omoară 2. Aşa e legea, la câmpie ai voie doar cu un câine. Nu-i problemă – Câinele rămas se va înmulţi prin diviziune celulară când urcă turmele. Sau nu mai urcă.
caine8

Zburător, versificator şi prozator amator
Cărţi publicate: Povestiri de la Olanu şi Introspecţiile unui cocoş

30 Comments

  1. Dani, argumentul vechimii este ridicol – unde am fi ajuns dacă am fi păstrat drept bune metodele vechi de a face orice lucru? Hai să fim serioși.

    Oieritul așa cum încă se practică la noi este aproape dispărut din Europa din două motive – este ineficient și încalcă niște norme de bun simț moderne.

    Că acu sute de ani în munți trăiau cinci oameni și pe nimeni nu-l interesa iarba sau starea vânatului de pe culmi nu înseamnă că e normal ca și acum lucrurile să stea la fel.

    Nu prea mai convine nimănui să-i treacă ciobanul cu oile prin pășunea lui iar pădurarii și inginerii silvici disperă când îi găsesc cu oile prin pădure, făcând praf niște resurse care nu-s legal pentru ei.

    Da, câinii ciobănești afectează fauna zonei. Asta cu lăsatul câinilor să-și găsească mâncarea în pădure e o chestie pe care mi-e greu s-o cred – la munte relația dintre cioban și câine e foarte strânsă, fiindu-i câteodată singurul tovarăș pentru zile întregi… nu se spune problema să nu le dea de mâncare, măligă și zer este din plin la o stână normală.

    Dar câinele va vâna oricum din instinct și o haită de câini este mult mai eficace decât crezi tu, descurcându-se bine cu orice animal vulnerabil. De fapt, câinii săbăticiți ajung rapid la aceeași eficiență cu lupii.

    Într-o perioadă în care zonele sălbatice sunt din ce în ce mai reduse și stânele cam spre ele se îndreaptă, impactul lor nu e deloc neglijabil(gândește că sunt concurență directă pentru toate ierviborele zonei).

    Că legea e absurdă prin imposibilitatea de aplicare și argumentație e drept.

    Că stânile transhumante sunt un fel de tradiții sfinte și în totală armonie cu natura, e o idee cam la fel de departe de adevăr.

    Din punctul meu de vedere în 20-30 de ani obiceiul ăsta va pieri și la noi, lăsând loc fermelor de oi, iar asta nu va avea un impact negativ asupra a fix nimic din mediu sau peisaj, singurul lucru afectat fiind laptele, care va deveni dependent calitativ de furaje.

    Dacă ne gândim cam cât lapte direct de la sursă bea lumea, nu e nicio pierdere, iar când vorbim de brânză sunt producători care fac brânză excelentă calitativ fără să stea în vârful muntelui.

    Reply
  2. Până și pe turiști îi înțeleg, chiar nu e normal să stai o oră de vorbă cu o duzină de ciobănești cu spume la bot, în timp ce pe cioban îl doare în fund în vârful dealului. Bine, o să învețe și o să se utileze cu petarde, dacă nu-i țin nervii la negocieri.

    Oricum dacă ar fi să aleg aș alege într-o secundă orientarea spre turism a zonelor de munte decât orientarea spre oieritul tradiționalo-romantic.

    Iar să intri în parc național, pe traseu turistic marcat și să dai de câini pur și simplu nu e în regulă. Pentru un om care nu se pierde cu firea e un obstacol iritant, pentru un turist care nu-i învățat cu haite din astea este însă frică reală și motiv suficient ca să nu mai facă traseul ăla.

    Reply
  3. Da, Vlad. Dar problemele astea nu se rezolvă limitând numărul de câini. Aşa cum era legea (foarte bine că s-a modificat azi prin ordonanţă de urgenţă), ciobanii nu mai aveau voie să crească câini. Practic le era interzis dreptul la muncă. Nu aveau cum să ţină turma de oi, fără câini.
    Stupizenia legilor este principala problemă. Sunt date parcă dinadins pentru a nu fi respectate.
    Reglementează activitatea ciobanilor, fă nişte legi de bun simţ care să respecte şi normele de mediu şi asigură-te că se aplică. Nu da legi la mişto despre cum trebuie să aibă turma de oi 3 câini la munte şi un câine la câmpie.

    Probabil vor dispărea turmele de oi pe viitor şi vom avea doar ferme. Ceea ce este un lucru rău. Laptele, brânza, carnea de oaie erau printre puţinele produse la care puteai să mai speri că sunt naturale. Altfel muşti din costiţa de miel când te gândeşti că a băut apă de munte şi a mâncat iarbă curată 🙂

    Reply
  4. Eu sper totuşi că se pot găsi soluţii legale pentru a împăca şi turistul şi oaia. Obiceiul ăsta a rezistat de mii de ani, ar fi o prostie din partea societăţii moderne să-l îngroape. Păstoritul, legiferat responsabil, nu la mişto, poate fi chiar o atracţie turistică, nu o sperietoare. Dacă în restul Europei este pe cale de dispariţie, nu înseamnă că trebuie să facem şi noi la fel. Poate vrea turistul să doarmă o noapte la stână.

    Reply
    • Nu va rezista. Tu legi stâna așa cum arată ea la noi de transhumanță și de pășunatul liber – asta e partea care nu va rezista, pentru că e ineficientă și începe să intre în conflict cu tot felul de treburi (de la trecutul cu oile pe pământul unuia pănâ la blocat traficul în orașe).

      Dar asta nu înseamnă dispariția locului în care ciobanul face brânza ci doar că oile alea vor sta pe două-trei dealuri tot anul, dealuri care aparțin ciobanului femier și vor ierna tot acolo în interioare călduroase. Asta e stâna-fermă, se întâmplă aceleași lucruri doar că organizarea e diferită. Și da, va fi mult mai bine pregătită pentru turiștii de o nopte decât astea de acum.

      Evident e mult mai comod pentru ciobani și proprietarii de oi să le hrănească cu iarbă aproape gratis, de pe unde pot să o adune și de asta încă rezistă obiceiul ăsta la noi, că încă se permite așa ceva – nu trebuie să cumperi teren, să investești nu știu cât în grajduri că dai înapoi oile gospodarilor iarna să și le țină în garaj și așa mai departe.

      Este însă un model care nu are cum să reziste multă vreme – se rărește numărul celor care iau oile iarna acasă, se rărește numărul celor care acceptă să le intre oile pe pământ, se rărește numărul celor care vor să vadă turme păscând în parcuri naționale și așa mai departe. De asta ciobanul nomad, căruia îi dai oaia să ți-o țină va dispare încetișor tocmai pentru că va veni o vreme în care nu va mai avea nimeni oi de dat și atunci intră în scenă ciobanul-fermier, care-și crește oile lui pe pământ cumpărat sau arendat.

      Stâna nu dispare și efectul asupra calității laptelui (deși hrana va fi suplimentată de furaje) nu e ceva de speriat dacă omul ține la marfa lui.

    • E plăcut și deosebit de înălțător romantismul ăsta patriotic (la tine văd că are legătură direct cu stomacul) și are priză la public, ba chiar și la mine – una e să mănânci brânză făcută cu mâinile murdare și unghiile negre din cheag pișărcios, sub o blană împuțită și plină de pureci, sub stele, lângă un foc strașnic și zece dulăi ațipiți alta e s-o faci în condiții civilizate, nu are nici pe departe același farmec.

      De dragul romantismului și al fibrei noastre de bărbați strașnici, aplecați spre natural, poate nu ar trebui să fim orbi la toate problemele de care vorbeam.

      E ușor de vorbit – vai ce obicei frumos, hai să-l păstrăm – a intră fără permisiune pe pământul unor oameni, a concurează fauna din parcuri naționale, a sperie turiștii, a încurcă circulația – lasă bă, că e de mii de ani și mie îmi place ideea de stână cum a avut bunicu’

      Și după aia trâmbițăm vajnic la adresa naționaliștilor din carton și al metehnelor noastre groaznice de balcanici.

      Orice măsură care ar penaliza ciobanul pentru treceri pe unde nu are permisiune, pentru blocaje de șosele europene și pentru intratul în pădure, unde nu are ce căuta (iar dacă are și capre…), ar face imposibilă practicarea oieritului așa cum e înțeles acum.

    • Cu siguranţă vor fi hrănite cu furaje, dacă vor avea voie să pască doar pe dealul ciobanului.
      Dar şi ciobanul nomad plăteşte taxe pentru păşunile unde pasc oile. Nu intră cu forţa pe terenul oamenilor. Îl mai ştii pe Gogu? Familia lui are nişte munţi în zona Olăneştiului. Mi-a zis că ciobanii îşi pasc oile pe munţii lui, dar îi plătesc un fel de chirie pentru asta. Toată lumea are de câştigat din afacere.
      Eu de asta am zis despre o legiferare responsabilă. A intrat ciobanul pe un teren, fără acordul proprietarului? Amendă. I-au intrat oile în rezervaţie naturală? Amendă. S-a gândit că ar fi bine să blocheze DN1 jumate de oră? Amendă. I-ai găsit câinii cu iepurele-n gură la nşpe km de turmă? Amendă. Iar câinii să fie declaraţi şi marcaţi.
      Şi dacă se gândeşte vânătoraşul cel viteaz că ar fi bine să împuşte câinele marcat (deci proprietatea ciobanului), pentru că l-a găsit mâncând dintr-un hoit – închisoare 🙂

    • Eh, dacă se dau legi corecte şi se aplică – prin amenzi usturătoare pentru cei care le încalcă – sigur se găsesc soluţii. Ciobanii vor avea de ales între respectarea legii şi faliment. Vor fi forţaţi să aleagă respectarea legii.

    • Dani, cum poti sa faci din oierit o atractie turistica, cand te inconjoara 10 caini turbati si ciobanul nu-i sau il doare in cucu? Am avut intalniri cu cainii, fiind cu copiii, au iesit traumatizati din asta. Caini sunt super agresivi si salbaticiti, un real pericol cand sunt multi.

  5. De aia am zis iarbă aproape gratis.

    Nu ar avea cum să respecte legea pentru că nu ar mai fi rentabil modul lor de a face lucrurile – trebuie să treci prin pădure, trebuie să treci și pe unde nu e de acord proprietarul, că oile nu zboară. Nu ai cum să-ți lași ciobăneștii liberi fără să fugă ăștia după iepuri și nici să le zici la oi și capre să nu roadă nimic în tranzit ci numai de unde ai închiriat și când le cobori de la munte nu ai cum să le duci cu elicopterul.

    Asta încerc să-ți spun – pur și simplu oieritul transhumant nu are cum să respecte niște lucruri normale și a rezistat tocmai pentru că la noi nu se aplică încă legile, altfel nu ai mai fi văzut căruțe pe șosea nu?

    Când o să se aplice și polițaiul nu va veni acasă cu un caș mare și-o urdă bună ci cu procesul verbal, gata cu transhumanța.

    Reply
    • Cu legi deştepte şi bunăvoinţă se pot găsi soluţii. Alţii (din ăia civilizaţii) blochează traficul şi câteva ore ca să treacă raţele şi gâştele. Noi nu mai avem loc de nişte oi..

    • Ce zici tu acolo, că dacă am fi civilizați am bloca traficul pentru fiecare întreprindere individuală de oierit care are de trecut pe diverse șosele? Așa? Măi, măi, practic, foarte practic.

      Pentru că, nu-i așa, le-am tăiat habitatul natural cu nenorocitele astea de șosele și imperativul lor genetic le spune să treacă pe acolo.

    • Legi deștepte și bunăvoință – să fie bine ca să nu fie rău.

      Da, eu dacă aș vrea să am o juma de deal frumos n-aș avea bunăvoința să-mi treacă unu de 3 ori pe săptămâna cu câteva sute de oi pe el toată vara și toamna… la fel dacă aș ține la ideea de parc național și de faună sălbatică protejată.

  6. Uite un citat excelent de pe FB:

    ”Iar oierii să facă tot ce vor, să aibă câini fără număr, cu sau fără jujeu, urșilor să li se interzică să se apropie de ei, pășunile alpine să fie pline de căcăreze, câinii ciobănești să aibă cotă de căprioare alocată, muşcătura de ciobănesc să fie considerată binecuvântare prin lege și bineînțeles ciobanii mioritici, esența neamului, să fie scutiți de taxe când își vând produsele.
    P.S. Ce făceau oile în timp ce ciobanii lor erau la București?
    P.P.S. Nu țin nici cu lupii, nici cu oile. Să se facă legi, dar să le discutăm și noi înainte, și nu prin piețe. Să stea la masă și câinele, și ursul, și oaia, și pășunea, și ciobanul, și vânătorul, și parlamentarul, și Greenpeace dacă e nevoie.”

    Reply
  7. Efectul transhumanţei asupra faunei şi florei este insesizabil. De asta am şi zis de vechimea obiceiului. Dacă mii de ani fauna şi flora nu au fost distruse de oierit, mă îndoiesc că se va întâmpla acum. A crescut numărul ciobanilor sau de ce?
    Principalii inamici sunt vânătorii şi turiştii iresponsabili. Plus hoţii care defrişează ilegal.
    În plus, transhumanţa face parte din peisaj, nu este elementul care îl distruge. Atunci când ies în natură (tot mai rar din păcate), îmi place să văd trenuri vechi şerpuind pe dealuri şi… turme de oi. Cu siguranţă nu sunt singurul. Dacă interzicem transhumanţa, măcar pot sta liniştit în privinţa trenurilor vechi – pe alea nu mi le ia nimeni 🙂
    Există şi efecte negative ale oieritului tradiţional? Da. Orice activitate produce şi neplăceri. Dar efectul pozitiv (de la bucuria ochiului până la a papilelor gustative) este, pentru mine, mult mai important.

    Reply
  8. ”Efectul transhumanţei asupra faunei şi florei este insesizabil”

    După așa o cugetare eu nu mai am ce spune, ai intrat în rândul păreriștilor care vorbesc fără să știe despre ce :))).

    Dacă stăteai o secundă și te gândeai logic poate îți venea asta – dacă pășunile alpine de pe un munte fac parte din circuitul a 5-6 stâni, deci vreo 2000 de oi (caz mediu să spun așa), cum crezi tu că afectează chestia asta ierbivorele sălbatice de pe acel munte?

    Când tu ai restrâns masiv zonele unde animalele își pot vedea de treabă, crezi că 2000 de oi pe aceeași zonă au același efect cu 2000 de oi pe o zonă de 100 de ori mai largă?

    Sau, după adânca și limpedea ta cugetare, vânătoare este o ocupație nouă și dacă în atâta timp nu a distrus fauna de la noi înseamnă că poate fi dusă exact la fel ca acum o mie de ani, fără vreo limitare. Că doar nu a crescut numărul vănătorilor, cererea de carne și alte chestii de astea fixe în general.

    Dani, defrișarea și pășunatul sunt inamicii numărul unu, nu braconajul și nu turiștii.

    PS. Nu-mi vine să cred că ai băgat și flora acolo – adică păscutul nu afectează flora… wtf?????

    Reply
    • “adică păscutul nu afectează flora” Ba da, la fel cum a afectat-o de când hăul şi dudăul.
      Oile pasc iarbă. Câinii (posibil) să omoare iepuri. La fel cum e posibil să te muşte dacă intri în zona lor. Cât despre “păşunile alpine pline de căcăreze” :))
      Dacă erau căcăreze de capră neagră se lipeau altfel de călcâi? Tu ai fost vreodată deranjat de căcăreaza oilor când ai urcat pe munte?
      Ne legăm de nişte nimicuri, le aşezăm sub lupă şi le dăm dimensiuni ireale.
      Ai şanse mult mai mari să te muşte un câine într-un oraş decât pe munte. Dar ciobănescul de la stână este marea problemă. Nu îţi garanteză nimeni în vârful muntelui aceeaşi siguranţă ca pe Dorobanţi. Asta este. Poate te muşcă un câine, un viezure, o vulpe..

    • Dani, hai că poate o scoatem la capăt așa, pe teren comun:

      Ai un lac de 5 ha. Pescuiesc 100 de pescari pe el cât pot duce acasă fiecare.

      În 300 de ani lacul ăla suferă niște schimbări normale, date de evoluția populației și dezvoltări zonale. Apare un mic orășel pe lângă el, mai o mică industrie, mai ceva.

      Luciul pentru pește se restrânge în perioada asta la 0,5 ha. Pescuiesc pe el tot 100 de pescari cât pot duce acasă fiecare, plus ceva pentru vecini c-a mai crescut populația și cererea e mai mare.

      Crezi tu că o să aibă același impact?

      Acu 20 de ani în centrul Dornei săreau lipanii după muște… acum nu mai e unu. Asta înseamnă presiune umană iar păstoritul că-ți place ție sau nu să crezi se încadrează fix acolo – iar ceea ce s-a schimbat, că văd că nu vrei să înțelegi, este că ciobanii vor căuta zone liniștite, nedezvoltate (ca să fie ieftin și eventual să nu fie furați) care sunt mult mai rare decât acum 300 de ani și care coincid exact cu zonele în care natura ar trebui lăsată în pace că altele nu mai are.

    • Nu mă deranjează căcăreaza dar explozia de căpușe da și la fel și ciobăneștii de pe trasee turistice (chiar nu mi se pare normal să urc pe traseu marcat spre Lala sau Călimani și să stau până se plictisesc cîinii de mușcat aerul ca să pot pleca mai departe – ăsta e de exemplu un motiv pentru care nu aș putea face trasee ușoare cu un copil după mine – m-aș teme să nu prindă fobie de câini) și nici să nu mă pot întinde pe iarbă că vin plin de căpușe acasă.

    • “ciobanii vor căuta zone liniștite, nedezvoltate (ca să fie ieftin și eventual să nu fie furați)” Păi asta stabilisem deja că va fi interzis prin lege. Unde este rezervaţie naturală, nu au voie. Eu nu militez pentru libertatea totală a ciobanilor. Zic doar că se pot găsi soluţii de mijloc. Nici în parc naţional, dar nici închise într-un ţarc şi îndopate cu concentrate.

      Ţara noastră nu a ajuns la o aşa expansiune a civilizaţiei încât să nu mai fie loc pentru oile ciobanilor. Avem aceeaşi populaţie ca în anii ’60 şi în scădere. Dacă ciobanii nu mai au unde să îşi pască oile, nu e din vina lor. Nici a urbanizării sau a cursului natural pe care l-a urmat civilizaţia noastră înfloritoare. Ciobanii sunt victime forţate să devină agresori.

    • Când pe-aici se ceartă între ei pentru pășuni tu-mi zici că e ultra loc pentru toți și dacă renunță la cele mai bune locuri, alea unde nu e casă de om…

      Cumva ție lucrurile îți par mult mai înțepenite decât sunt.

      După cum am mai zis restricțiile de ordin practic (nu legi bune și bunăvoință ci aia n-ai voie, aia n-ai voie) ar transforma rapid oieritul de care vorbești tu.

      În plus, apropo despre ce idei ai tu, nu cred că mai sunt nici 10% ciobani care practică transhumanța (nu aia lungă, devenită imposibilă din cauza granițelor ci asta de la noi munte-șeș). În marea lor majoritate ciobanii urcă oile pe munte primăvara și le coboară iarna tot la munte, nu se mai duc cu ele la vale. Și asta nu pentru că li s-a dat cu legea în cap ci pentru că e mai ușor așa.

      Iar când o să li se dea amenzi și o să ia pari pe spinare pentru că se bagă sau tranzitează pe unde nu li s-a dat voie, o să-și cumpere teren sau o să renunțe și o să-și poarte oile mai din scurt, restul fiind la fel.

      Pentru tine nu se va schimba absolut nimic, că n-ai întrebat tu vreodată dacă oaia a fost anul trecut la iernat la șes și de văzut tot o să le vezi iar eu o să fiu mulțumit știind că omul rade dealul lui și nu ce-i iese în cale.

      Aș fi curios dacă tu ai vorbit vreodată cu vreun cioban care a practicat transhumanța sau aperi o chestie peste care nu ai dat niciodată de fapt (nici cu ochiu nici cu gura :)) ). Ultimul cioban transhumant cu care am vorbit era de pe malul Prutului și nu mai plecase la drum de vreo 20 de ani…

    • Ultima dată am vorbit cu un cioban la începutul verii (anul ăsta). La Mihăeşti, 15 km de Rm Vâlcea. A fost amabil şi ne-a lăsat să facem poze cu oile şi cu mieii pentru o şedinţă trash the dress 🙂
      A fost foarte răbdător şi a refuzat orice plată la final – “Lasă-mă, domne, că n-am io nevoie de bani!”
      Comuna Mihăeşti este într-o zonă de deal, nu departe de câmpie. Mă gândesc că nu erau oi de deal. Sau oi de câmpie. Probabil erau în drum spre munte în perioada aia.

  9. Din fericire chiar și ciobanii tradiționali au început să se îndrepte spre cumpărat pământ și construit pe el, sătui de neplăcerile transhumanței iar pentru tine oile de pe dealurile alea ar fi la fel de plăcute ochiului și gustului.

    Pe de altă parte, dacă ție îți place ceva, asta înseamnă că nu contează pe cine sau ce afectează negativ oieritul tradițional, că doar nu pe tine. Să te mai aud eu cum înfierezi gândirea asta românească fără să ți se roșească urechile :)))

    Reply
  10. A se înțelege comentariile mele în următorul sens:

    – nicio clipă nu sugerez că legea nu e cretină. Ba, mai mult, consider că aplicarea unei altfel de legi unei stâni care stă pe pământ cumpărat sau închiriat e o încălcare gravă a proprietății.

    – pentru că articolul sugerează puritatea și sacralitatea oieritului transhumant fără să se oprească o clipă asupra părților negative, care întrec lejer plăcerea ochiului și a burdihanului lui Dani ( oile și caprele rad efectiv flora pășunilor montane, afectează prin concurență directă și paraziți ierbivorele sălbatice mult mai puternic decât o fac câinii care vânează nu pentru mâncare ci doar din instinct/joacă), am completat în comentarii și partea despre care hipsterașii păreriști de pe facebook nu au nici cea mai vagă idee

    – ciobanii autentici pe care-i văd ridicați în slăvi acum, ca esență tare a patriotismului român, îmi sunt și mie foarte dragi ca simboluri – pe viu însă povestea e diferită pentru mulți dintre ei iar pitorescul lor nu trebuie să ne împiedice să vedem că ar fi gata să sară cu parul pe oricine ar îndrăzni să-i dea mai încolo de unde nu au ce căuta.

    – ca soluție civilizară eu văd dispariția stânilor din parcurile naționale, adică exact locurile care i-au rămas naturii, venirea lor pe teren cumpărat sau închiriat, unde legislatorul să stea deoparte de câți câini are dreptul ciobanul să aibă.

    Reply
  11. Dani, ca să n-o mai lungim. În 2007 mai erau 30 de familii de ciobani care plecau cu oile în transhumanță. Azi probabil că nu mai găsești 10.

    De data asta pur și simplu ai vorbit despre niște lucruri despre care ți-ai făcut o idee din cărți și ai mai brodat ceva romantic din imaginație, la fel ca și majoritatea celor cuprinși de dragostea bruscă față de această îndeletnicire pură despre care nu știu absolut nimic.

    Au renunțat pentru că practic nu mai mergea. Acum drumul se limitează la dusul oilor la pășune primăvara și adusul lor iarna la satul de lângă – două trei șosele și șpăgi la poliție în loc de zeci… și ăsta o să dispară, după cum am spus, când lumea nu o să mai dea oi la cioban ci o să rămână în meserie doar cei care își cresc oile proprii, pe pământul lor.

    E mersul natural al lucrurilor argumentat mai sus fără iluzii de gen legi și bunăvoință și oprit trafic.

    Iar eu nu am nimic cu observațiile tale legate de lege, care sunt normale (deși, după cum vezi, nu se mai merge de la munte la șes deci efectivul câinilor poate rămâne constant) ci cu imaginea oieritului pe care ai pictat-o și argumentat-o și care nu are nici o legătură cu realitatea, atât din punctul de vedere al organizării cât și al impactului pe care îl are asupra florei/faunei (am sesizat o totală lipsă de înțelegere a modului și timpului în care reacționează natura la presiunea umană și la cum ecosistemul poate fi tulburat în zeci de feluri, la DKII te voi ține mai mult prin păduri să le prinzi mersul, orășene).

    Și cam ce zic eu da pe engleză: http://www.publiclandsranching.org/htmlres/fs_cows_v_hunting.htm

    Nu că linkul nu ar fi activist dar modurile în care influențează o turmă de oi mediul și fauna sunt sintetizate corect și logic. De altfel, somonul sălbatic, un component extraordinar de important al unui ecosistem imens, a fost cel mai tare lovit de… de… de somonul de fermă.

    Reply
    • Nu ştiu de ce am ajuns să discutăm despre transhumanţă. Dacă m-ai atras în discuţie sau m-am băgat de bună voie :))
      Nu despre transhumanţă era vorba. M-am referit la păşunatul oilor în general. Chit că e oaie de câmpie, de deal, de munte. Sau oaie care trece prin toate formele de relief. Toate oile sunt egale.
      E logic că un vâlcean crescut la bloc toată viaţa şi transhumat în Bucureşti nu ştie subtilităţile oieritului. Dar asta nu înseamnă că nu îmi dau seama când o lege este cretină.
      Şi legea cretină este aplaudată pe facebook. Pentru că nu ne plac câinii, ne-au lătrat odată când am fost la grătar, am văzut o poză cu un pui de căprioară mort. Sau avem convingerea că ciobanii lasă câinii nemâncaţi. În articol la asta m-am limitat.
      Restul vine din plăcerea mea de a vedea turmele pe dealuri, pe albia Olăneştiului – trec turmele pe albia râului care străbate de la vest la est Rm. Vâlcea. N-am auzit pe careva să se plângă. De aici şi speranţa mea că se pot găsi soluţii pentru a vedea în continuare oi libere, în natură. Din care să muşcăm cu poftă.

      PS: O chestie de care era să uit. Asta cu căpușele nu ştiu cât de mult e vina oilor. Cred că sunt alţi factori mai importanţi. În sezonul căpuşelor sunt pline şi parcurile din Bucureşti, unde cu siguranţă nu intră oile.

    • La problema căpușelor intervin treburi și rebușoare. Dacă vorbim de parcuri cred că renunțarea la stropiri contra lor e pe primul loc dacă vorbim de păduri atunci e vorba de turmele care trec prin ele.

Leave a Comment.